Reacție virulentă a patronatului după apariția ordonanței-trenuleț: Nu înțelegem de ce a reapărut „taxa pe stâlp” / Ce vină au antreprenorii care tocmai au aflat că în 3 zile vor plăti impozite mai mari?

Mediul de afaceri a fost surprins de măsurile fiscale din proiectul Ordonanței trenuleț, ce urmeazî a fi adoptat luni de Guvernul Ciolacu.

„Am fost extrem de neplăcut surprinși să aflăm, după discuțiile de ieri cu Guvernul, în Consiliul Național Tripartit, pe tema Ordonanței privind reducerea cheltuielilor, că de la 1 ianuarie 2025 vor fi introduse și noi taxe și eliminate facilități fiscale, fără ca aceste lucruri să fi fost discutate așezat, așa cum am primit asigurări că se va întâmpla în luna ianuarie. În felul acesta, este greu să vorbești despre un parteneriat între mediul public și cel privat, atât de necesar având în vedere ce perioadă dificilă urmează”, susține Radu Burnete, director executiv Confederația Patronală Concordia.

Potrivit acestuia, este de neînțeles de ce Guvernul a ales să “nu ne spună transparent, în cadrul întâlnirii, că intenționează să ia aceste decizii chiar înainte de finalul anului”.

Cel mai grav, spune Burnete, este că ele au aplicabilitate de la 1 ianuarie 2025, adică în trei zile.

„Nu înțelegem nici de ce a reapărut de nicăieri celebra ”taxă pe stâlp”, care lovește în cele mai productive companii și în cele care fac cele mai mari investiții, în condițiile în care Guvernul ne asigura că va renunța la altă taxă foarte nocivă, cea pe cifra de afaceri. Sau ce vină au antreprenorii care tocmai au aflat că în 3 zile vor plăti impozite mai mari sau nu mai beneficiază de anumite facilități? Una este decizia luată dintr-o necesitate, alta este termenul de aplicare. Termenul de aplicare este inacceptabil pentru noi”, afirmă el.

Radu Burnete mai spune că nu se poate construi o economie solidă dacă niciodată nu știi de Crăciun ce taxe vei avea de plătit de plătit în prima zi după Revelion.

“Am primit nenumărate asigurări că acest lucru nu se va mai întâmpla, că deciziile fiscale vor avea un orizont de minimum 3-6 luni de zile. Deciziile de ieri privind limitarea sau înghețarea unor cheltuieli publice sunt mai mult decât binevenite, având în vedere că încheiem anul cu un deficit care se apropie milimetric de 9% din PIB. Este imens și el nu se datorează mediului privat, care anul acesta a contribuit suplimentar, însă cheltuielile au fost scăpate efectiv de sub control. Aceste decizii, pe care ne pregăteam să le salutăm, au fost puse într-un con de umbră din cauza lipsei de transparență privind aceste noi taxe. Am fost asigurați în repetate rânduri că vom fi consultați atunci când Guvernul se va uita la creșterea veniturilor bugetare în 2025 conform obligațiilor din PNRR și din planul de ajutare pe 7 ani agreat cu Comisia Europeană. De ce Guvernul continuă să ne spună una, dar să facă alta, rămâne un mister, însă unul cu grave consecințe economice”, conchide Burnete.

Confederația Patronală Concordia reprezintă peste 3.500 de companii cu capital românesc și străin din 17 industrii esențiale care produc mai mult de un sfert din PIBul României și angajează peste 350.000 de salariați.

Ce este „taxa pe stâlp” din proiectul Ordonanței trenuleț

Proiectul prevedere reinstituiea impozitul pe construcții, datorat de:

• persoanele juridice române, cu excepţia instituţiilor publice, institutelor naţionale de cercetare-dezvoltare, asociaţiilor, fundaţiilor şi a celorlalte persoane juridice fără scop patrimonial, potrivit legilor de organizare şi funcţionare;
• persoanele juridice străine care desfăşoară activitate prin intermediul unui sediu permanent în România;
• persoanele juridice cu sediul social în România înfiinţate potrivit legislaţiei europene.

Construcțiile sunt cele prevăzute de grupa 1 din Catalogul privind clasificarea şi duratele normale de funcţionare a mijloacelor fixe.

Impozitul se calculează prin aplicarea unei cote de 1,5% asupra valorii construcţiilor existente în patrimoniul contribuabililor la data de 31 decembrie a anului anterior, inclusiv în situația în care sunt închiriate, luate în administrare/concesiune sau în folosinţă.

Impozitul se plătește în două rate egale, până la datele de 25 mai inclusiv şi 25 septembrie inclusiv.

Alte măsuri fiscale din proiect: majorarea impozitului pe dividende, eliminarea facilităților IT-știlor și scăderea pragului la microîntreprinderi

Potrivit proiectului în 2025 crește impozitul pe dividende. Acesta va fi majorat de la 8% la 10%.

Documentul mai prevede reducerea plafonului de venituri realizate de către o persoană juridică română, de la 500.000 euro la 250.000 euro, inclusiv pe parcursul anului fiscal, iar începând cu 1 ianuarie 2026 la 100.000 euro.

De asemenea, se elimină condiția de realizare a veniturilor din consultanță și management, în proporție de 80%, utilizată pentru încadrarea în categoria microîntreprinderilor.

Se actualizează codurile corespunzătoare activităților pentru care impozitul pe veniturile microîntreprinderilor se calculează prin aplicarea cotei de 3%, dar și verificarea condiției de aplicare a sistemului de impunere o singură dată, începând cu anul 2024, de către contribuabilii din HoReCa.

În plus, pentru anul fiscal 2025, respectiv 2026 se clarifică modul de verificare a condiției legate de plafonul propus de 250.000 euro, respectiv 100.000 euro pentru venituri realizate de microîntreprinderi precum și modul în care se verifică nivelul veniturilor din consultanță și management în vederea încadrării ca microîntreprindere.

Proiectul mai prevede rliminarea facilităților fiscale acordate IT-știlor, precum și angajaților din construcții, agricultură și industria alimentară începând cu veniturile aferente lunii ianuarie 2025.