Ministerul Finantelor Publice a transmis Comisiei Europene ca PIB-ul Romaniei va scadea cu 4% in 2009 si isi va reveni in urmatorii 2 ani

„Dupa stoparea recesiunii in anul 2010, pentru care se previzioneaza o crestere economica aproape de zero (0,1%), in anul 2011 se asteapta relansarea activitatii economice si, pe aceasta baza, cresterea produsului intern brut cu 2,4%”, se arata in Programul de convergenta pentru zona euro, varianta revizuita – 2008-2011, pe care Ministerul Finantelor Publice l-a transmis Comisiei Europene.

„Aceste ritmuri iau in considerare ipoteza ca mediul economic intern si international se va

imbunatati, piata financiara se va stabiliza, iar masurile de stimulare vor incuraja investitiile si consumul privat.

Cererea interna se va situa pe o tendinta de revenire, sustinuta de reluarea procesului investitional, fiind previzionata sa se reduca usor cu 0,5% in anul 2010, pentru ca in anul 2011 sa creasca cu 2,3%.” (pagina 29 din documentul atasat: Program convergenta – varianta integrala)

In acelasi document se arata ca PIB-ul real va scadea cu 4% in 2009.

FMI a prognozat o contractie economica de 4,1% in 2009 si o crestere economica zero in 2010.

Variantele anterioare

La inceputul lunii martie, Guvernul a mai transmis Comisiei Europene o varianta a Programul de convergenta.

Principale date din documentul din luna martie, potrivit unei sinteze publicata in acel moment de Mediafax si preluata de HotNews.ro.

• economia Romaniei va inregistra o crestere medie de 4,2% in perioada 2009-2011, sub potentialul de 6%, pe fondul riscurilor care se pot manifesta atat pe plan intern, cat si pe plan extern.
• cresterea reala a Produsului Intern Brut pentru 2010 si 2011 este prognozata la 4,5% si, respectiv, 5,5%.
• Guvernul ia in calcul si riscul ca economia romaneasca sa intre in recesiune pentru prima data dupa 9 ani, in cazul unei accentuari a efectelor crizei, a unor conditii climatice proaste in agricultura, cu seceta sau inundatii, si a unei evolutii defavorabile a preturilor internationale la petrol, gaze sau produse alimentare.
• varsta de pensionare va creste, iar posibilitatile de pensionare anticipata vor fi limitate.
• salariile in sectorul bugetar vor fi majorate, in perioada 2010-2011, la un nivel corelat tot cu rata inflatiei, sub nivelul productivitatii muncii, iar angajarile in sectorul public vor fi blocate, ca si in acest an, Executivul fiind hotarat sa continue politica de reducere a cheltuielilor.
• investitiile straine directe in Romania se vor injumatati in acest an, de la peste 9 miliarde euro in 2008 la 4,7 miliarde euro, in conditiile crizei financiare mondiale, dar vor urca la 5,4 miliarde de euro in 2010, in concordanta cu relansarea economica previzionata.
• Guvernul va introduce, prin noul Cod Fiscal, un sistem forfetar de impozitare pentru activitatile economice insuficient fiscalizate, cu mentinerea principiilor cotei unice de impozitare, si va aplica o strategie bugetara de o mai mare austeritate si eficienta a cheltuielilor publice curente.
• statul va executa silit firmele datornice incepand cu bunurile care nu afecteaza activitatea de baza.
• necesarul anual de finantare al Romaniei se va reduce treptat, ca procent din PIB, de la un maxim de 12,9% inregistrat in 2007 la 7,1% in 2011.
• balanta contului de capital si-a majorat deficitul de la 0,57% din PIB in 2007 la 0,6% din PIB anul trecut, si isi va mentine aceasta tendinta, astfel incat va ajunge la 0,9% din PIB in 2009, la 1,7% din PIB in 2010 si la 2% din PIB in 2011.
• tinta de inflatie pentru 2010 a fost fixata la nivelul din 2009, de 3,5%, plus/minus un punct, in principal datorita „stringentei” atingerii acestui interval, esentiala pentru prezervarea credibilitatii BNR, pe fondul neindeplinirii obiectivelor fixate in ultimii doi ani. Pentru 2009, se estimeaza ca rata inflatiei se va reduce fata de finele anului trecut la 4,5%, in timp ce media anuala va fi de 5%. Inflatia urmeaza sa se reduca gradual pana la nivelul de 3,2% in anul 2011.
• revigorarea cresterii economice globale va induce o relansare a comertului exterior romanesc, exporturile de bunuri crescand anul viitor cu 9,9%, iar importurile cu 6,8%, urmand ca in 2011 avansurile sa fie de 12,9%, respectiv de 9%.

Informatii de background

Criteriile de convergenta nominala, sau „criteriile de la Maastricht”, pentru aderarea la zona euro, prevad urmatorii indicatori macroeconomici:

Indicator Criterii Maastricht Romania 2008

Rata inflatiei

(medie anuala) < 1,5 pp peste media celor mai perf. 3 7,85 membri UE (4,1% niv.de referinta)

Rata dobanzilor pe

t.lung (procente/an) <2 pp peste media celor mai perf. 3 7

membri UEdin perspectiva

stabilitatii preturilor (6,2%*)

Cursul de schimb fata de euro +/- 15 procente +9,7/ -14,6

(apreciere/depreciere

fata de media pe 2 ani)

Deficitul bugetului general <3% 5,4%

consolidat (procente in PIB)

Datoria publica (procente in PIB) <60% 13,6%

Sursa: BNR

Romania, inca departe de zona euro

In primavara lui 2008, un raport al Comisiei Europene Romania arata ca Romania indeplineste deocamdata un singur criteriu dintre cele necesare pentru adoptarea monedei europene si anume cel referitor la deficitul bugetar.

Potrivit concluziilor Comisiei, Romania nu indeplinea criteriile legate de stabilitatea preturilor, cursul de schimb si conditiile legate de convergenta ratelor de schimb pe termen lung. „Avand in vedere evaluarea compatibilitatii legale si gradul de indeplinire a criteriilor de convergenta si luand in calcul o serie de factori aditionali, Comisia considera ca Romania nu indeplineste conditiile pentru adoptarea euro”, se arata in raportul citat de Mediafax.

Pe de alta parte, Bulgaria, stat care a aderat la UE tot la 1 ianuarie 2007, indeplinea doua criterii. Astfel, pe langa conditiile bugetare, Bulgaria indeplineste si criteriul privind ratele de schimb pe termen lung.

In acelasi timp, Banca Centrala Europeana arata, in mai 2008, care este situatia convergentei economice si juridice a zece state membre UE, printre care si Romania. „Realizarea unui mediu favorabil convergentei sustenabile in Romania necesita, printre altele, implementarea unei strategii sustenabile si credibile de consolidare fiscala, care poate contribui la reducerea presiunilor inflationiste pe partea cererii, precum si a dezechilibrelor macroeconomice.

Efectuarea de rectificari bugetare pentru finantarea cheltuielilor curente suplimentare ca urmare a neutilizarii posturilor de cheltuieli de investitii cauzeaza probleme la nivelul cadrului institutional intern privind politica fiscala, sporind astfel preocuparile cu privire la rigurozitatea executiei bugetare”, se spunea in raportul BCE, citat de revista Afacerea si preluat de EurActiv.ro.