Mircea Miclea: Noul presedinte nu e capabil sa-si asume conflicte pentru o cauza corecta

Modificarile aduse pana acum legii educatiei au redus standardele si „conserva sistemul”. O prima solutie pentru oprirea modificarilor este Parlamentul, care este reponsabil de monitorizarea si punerea in aplicare a Pactului national pentru educatie, aminteste Mircea Miclea, intr-un interviu acordat pentru Revista 22. Actualul parlament nu face insa asta, „Guvernul nu vrea, cu presedintele s-a incercat si nu a fost de ajuns, iar noul presedinte nu e capabil sa-si asume conflicte pentru o cauza corecta”, atrage atentia Miclea. „Trebuie insa sa continuam sa luam pozitie, pentru ca, intr-un tarziu, societatea se va trezi”, sustine el.

Mircea Miclea, profesor la Departamentul de Psihologie din Universitatea Babes-Bolyai, fost ministru al Educatiei si fost presedinte al comisiei prezidentiale pentru educatie care a elaborat legea educatiei nr. 1/2011, atrage atentia, intr-un interviu acordat Revistei 22, ca Ministerul Educatiei a publicat datele referitoare la Evaluarile Nationale de la finalul claselor a II-a, a IV-a si a VI-a de anul trecut „intr-o forma bruta”, fara sa fie urmate de nicio decizie. „La nivelul scolilor, trebuie facuta o analiza a acestor date si fiecarui profesor trebuie sa i se ceara planuri particularizate de invatare pentru cei care au performante insuficiente, sa faca meditatii in plus sau sa faca altfel predarea„, spune Miclea.

Fostul ministru avertizeaza ca „una dintre cauzele proximale consta in faptul ca parintilor li s-au prezentat aceste evaluari ca fiind niste evaluari cerute de minister asa, ca sa se afle in treaba. Ca ele n-au niciun fel de valoare, ca n-au consecinte pentru notele elevilor, ca n-au consecinte pe ierahizarea lor la finalul anului scolar. Probabil ca, prezentandu-li-se aceste evaluari ca fiind superflue si irelevante, nu a aparut o reactie fireasca din partea parintilor. Cred ca, daca li s-ar fi prezentat corect scopul acestor evaluari, reactia ar fi fost alta„.

„Logica acestor evaluari este evidenta: avem nevoie sa stim cat mai devreme ce performante scolare au elevii, raportat la media nationala, pentru a lua din timp masuri de remediere a ramanerilor in urma. Altfel, ramanem intepeniti in situatia actuala, cand abia in clasa a VIII-a avem o evaluare nationala, rezultatele sunt dezastruoase, dar ridicam neputinciosi din umeri, pentru ca este prea tarziu sa mai facem ceva” – a explicat Mircea Miclea, in urma cu o saptamana, pentru HotNews.ro

Mircea Miclea povesteste pentru Revista 22 ca „de la inceput s-a incercat distorsionarea sensului acestor evaluari. Mi-aduc aminte cate atacuri au fost impotriva mea in momentul in care s-a prezentat aceasta prevedere de lege, spunandu-se: ‘A, nu sunt destul de stresati copiii, vreti sa-i mai stresati o data? Saracii profesori nu sunt destul de chinuiti, ii mai puneti sa faca si evaluari?‘„.

Fostul ministru precizeaza ca raportul in care Ministerul Educatiei prezinta rezultatele obtinute de copii, la nivel national, anul trecut, are peste 300 de paginicu tot cu anexe si ca explica faptul ca „aceasta este una dintre modalitatile de a impiedica luarea de atitudine: dai atat de multe date brute, incat nu se poate desprinde relevantul de nerelevant si atunci nimeni nu mai reactioneaza, fiind coplesit de cantitatea mare de date„.

Potrivit lui Miclea, „solutia imediata pentru noi, care luam atitudine, este sa continuam sa luam atitudine. Nu e la moda sa-l citezi pe Marx, dar Marx avea o vorba foarte interesanta, spunea ca o generatie trebuie sa continue sa lupte, chiar daca n-are nicio sansa sa invinga, pentru ca in felul acesta cultiva spiritul de lupta pentru urmatoarea generatie, care s-ar putea sa aiba sanse sa castige. Cred ca trebuie sa continuam sa luam pozitie, sa constientizam parintii, sa constientizam factorii de decizie despre ce anume decizii trebuie luate si sa si oferim solutii in acest sens„. Iar principala solutie este ca tot guvernul sa inteleaga ca, fara o reala a sustinere a educatiei, tara de peste „20-30-40 de ani, adica tara aceea care ne va plati sau nu ne va plati pensiile, este pusa in pericol”, spune profesorul universitar, in interviul citat.

Fostul ministru declara ca „actuala Lege a educatiei are inca un mare potential de schimbare, cu toate ciuntirile grosolane„. Ministerul Educatiei si-a anuntat insa in repetate randuri intentia de a realiza o noua lege a educatiei. In acest context, Mircea Miclea si-a exprimat temerea ca „aceasta noua Lege a educatiei va fi un compromis in jos, va reduce din conflictualitate, pentru ca va reduce din standarde„.

„Temerea mea se intemeiaza pe faptul ca, pana acum, toate modificarile legii au fost deteriorative: s-a redus din standarde (vezi diferentierea universitatilor, finantarea pe baza de performanta), adica s-a ajuns la un compromis care nu schimba sistemul, ci care conserva sistemul, eventual cu mai putine conflicte intre actorii principali din sistem. Insa nu cred ca este o optiune buna sa ne scufundam toti tinandu-ne de mana!„, declara fostul ministru al Educatiei, pentru Revista 22.

Miclea afirma ca „Basescu a facut tot ce a tinut de dansul pentru a impinge inainte” schimbarea in educatie. Situatia din prezent este, insa, urmatoarea, potrivit fostului ministru al Educatiei: „Guvernul nu vrea, cu presedintele s-a incercat si nu a fost de ajuns, iar noul presedinte nu e capabil sa-si asume conflicte pentru o cauza corecta. Atunci, ce a mai ramas? Societatea. Un al doilea factor care ar putea contribui la schimbare ar fi o alianta a ONG-urilor cu adevarat interesate in educatie, care sa constituie un fel de monitor sau un observator educational, care la fiecare abatere de la optimizarea sistemului educational sa sesizeze opinia publica. Deocamdata, nu exista o astfel de alianta si ONG-urile acestea se cearta intre ele”, transmite revista citata.

„Or, daca ar fi o singura alianta care sa spuna: interesul nostru este monitorizarea sistemului si stam cu ochii pe decizii si pe decidenti si, cum apare o abatere, cum o sanctionam si constientizam opinia publica, la un moment dat, opinia publica ar lua atitudine si poate s-ar schimba ceva. Altfel, va impartasesc doza de scepticism. Trebuie insa sa continuam sa luam pozitie, pentru ca, intr-un tarziu, societatea se va trezi„, afirma Mircea Miclea.

Informatii de background (Sursa)

Incepand din 2014, elevii de clasele a II-a, a IV-a si a VI-a sustin o evaluare nationala, cu subiecte unice; rezultatele individuale sunt confidentiale, nu se trec in catalog si au rolul de a-i informa pe parinti si pe profesori unde are fiecare copil dificultati, care este nivelul sau, unde trebuie sa lucreze mai mult si cum. Legea educatiei prevede obligatia ca profesorii sa realizeze, pe baza acestor rezultate, planuri individualizate de invatare pentru fiecare elev la care a sesizat dificultati, pentru a recupera decalajele, planuri pe care invatatoarele trebuie sa le prezinte fiecarui parinte.

Desi evaluarile sunt prevazute de Legea educatiei inca din 2011, ele au fost aplicate in primii ani doar in sistem pilot. In 2014, elevii acestor clase au fost testati pentru prima oara, iar rezultatele pe care copiii le-au obtinut anul trecut, la nivel national, au fost publicate de Ministerul Educatiei abia recent, pe site-ul Centrului National de Evaluare si Examinare – organism din subordine care concepe si subiectele pentru aceste evaluari.

Ministerul a facut astfel public un raport cu rezultatele obtinute in 2014 de elevi la prima sesiune nationala a Evaluarilor – document care prezinta, insa, doar datele, fara nicio interpretare si fara o analiza a radiografiei pe care Ministerul a facut-o anul trecut, administrand aceste teste.

Aceasta analiza este cu atat mai importanta cu cat anul acesta avem in fata aceleiasi testari prima generatie de copii care a parcurs clasa pregatitoare si care apoi s-a pregatit la clasele I si a II-a dupa un curriculum diferit de al colegilor care in 2014 sustineau testarea la clasa a II-a. Rezultatele pe care le vor obtine copiii anul acesta, la clasa a II-a, prin comparatie cu cele de anul trecut, ne vor arata care a fost influenta clasei pregatitoare asupra performantei scolare, dar si care este eficienta noului curriculum.

Elevii de clasa a II-a sunt evaluati la Limba romana (scris si citit) si la Matematica, la clasa a IV-a continua evaluarea la Limba romana (competentele de intelegere a textului scris) si la Matematica, iar in clasa a VI-a se face o evaluare transdisciplinara la Limba si comunicare (testare la Limba si literatura romana + Limba moderna) si la Matematica si Stiinte ale naturii (testare la Matematica + Fizica + Biologie) – care este folosita pentru preorientarea scolara catre un anumit tip de liceu, potrivit legii educatiei.

Citeste si: