Mugur Isarescu: "Nu ma asteptam ca Romania sa devina atat de rapid un shopping center"

Guvernatorul BNR, Mugur Isarescu, prezinta o analiza a deficitului de cont curent in cadrul simpozionului ‘Aspecte ale procesului de economisire in Romania’. Referindu-se la cresterea economica din ultimii ani, acesta a spus ca „Tentatia a fost extrem de mare. Cu greu am fi putut evita cresterea deficitului de cont curent in ultimii 4 ani” si a folosit „un exemplu plastic”: in anii ’90 stiam cine este roman dupa numarul de pungi de plastic pe care le ducea. Pe plan intern nu existau centre de shopping. Acum nu se mai intampla asa, a explicat in gluma Isarescu.

Nu se poate spune din start ca daca o tara are deficit de cont curent acest lucru este rau.
De la ce nivel al deficitului incepe sa fie rau? Sunt diferite opinii aici, voi incerca sa le dezvolt.
Nu voi cadea nici intr-o extrema, nici in cealalta.
Tara a trecut printr-o experienta dramatica, 10 ani s-a chinuit sa plateasca deficitele externe pe care le-a creat.
Ciclurile acestea sunt foarte lungi, de cateva generatii.
Cresterea deficitului de cont curent este dificil de evitat daca avem in vedere ciclicitatea intrarilor de capitaluri.
Daca acceptam faptul ca am trait un ciclu international, de abundenta de capitaluri si apoi retragerea.
Tentatia a fost extrem de mare, cu greu am fi putut evita cresterea deficitului de cont curent in ultimii 4 ani.
Nu ma asteptam ca Romania sa devina atat de rapid un shopping center.
In anii ’90 stiam cine este roman dupa numarul de pungi de plastic, pe plan intern nu existau centre de shopping. Nu mai sunt romanii cu pungi de plastic in aeroporturi fiindca nu mai este nevoie.

Deteriorarea contului curent putea fi atenuata daca anumite tendinte nesustenabile aparute in sectorul privat erau compensate prin o conduita prudenta a sectorului public.
Aparitia tendintelor nesustenabile in sectorul privat:
– cresterea salariilor reale intr-un ritm superior castigurilor de productivitate;
– evolutia puternic ascendenta a creditului.
Diferenta intre rata de economisire – rata de investire in economie: de la o anumita cifra devine nesustenabila, altfel diferenta negativa este buna.
Incepand cu 2006, rata de economisire a crescut, dar am consumat si mai mult, fiindca am primit cu mai mare usurinta bani din exterior.
Inevitabilul s-a produs: cand resursa externa s-a redus.
Nu am asistat la retrageri de bani din Romania, ci nu au mai fost introdusi. Scaderea cresterii este sursa problemelor pe care le resimtim acum.
Este criza financiara internationala factorul cheie in reducerea deficitului de cont curent? Dominanta anului 2009 este ajustarea.
Ne ajustam intr-o maniera controlata sau lasam lucrurile sa mearga intr-o directie necontrolata? Optiunea a fost pentru ajustare.
In special schimbarea sentimentului fata de Romania a dus la o ajustare mai rapida. Ideea ca ajustarea a fost generata de criza este larg raspandita si este corecta din perspectiva intrarilor sincrone de capital.
Criza a fost atat un declansator cat si un accelerator al ajustarii.
Bancile mama a fost extrem de generoase pana in septembrie anul trecut. Chiar si in septembrie bancile trimiteau scrisori de dragoste clientilor, sa ia credite.
Ruptura a fost extrem de dura. Daca dam la o parte aceasta schimbare de sentiment, cred ca ajustarea ar fi avut loc si daca nu era criza.

Pentru noi nu a fost nicio noutate faptul ca urmeaza refluxul. Dar este adevarat ca magnitudinea acestui reflux a fost subestimata de Banca Nationala. Aceasta magnitudine face diferenta intre ceea ce am fi vrut sa fie un soft lending si acest hard lending care se manifesta.
Cred ca vor mai fi suficiente ajustari in ce privste PIB-ul si cresterea industriala pana sa ne dam seama de intesitatea „aterizarii”.
Caderea si revenirea PIB-ului va fi in V. NU voi intra in nicio discutie in acest sens. Va las pe fiecare sa vedeti curbele, L-urile, V-urile.
Am avut un puseu de inflatie, cu o revenire semnificativa. Nu avea cum sa scada mai mult cand ai multe preturi indexate si deprecierea cursului a avut loc in luna februarie.
Fluxul si refluxul sunt miscari obiective. Cred ca am facut in mare masura ceea ce trebuia sa facem, am completat capitalul privat cu mai mult capital public de la institutiile financiare internationale, am revenit la pozitia de importator de credibilitate, trebuie sa demonstram ca putem deveni exportator de credibilitate.
Cred ca mixul de politici macroeconomice este destul de echilibrat si ca aici nu mai e loc decat pentru imbunatatire.
Nu cred ca avem prea mult timp de actiune in ce priveste politica fiscala pentru ca ne-am tras gloantele inainte, adica in 2008.
In esenta, statul trebuie sa intervina numai anticiclic fiindca ciclurile pietei pot varia extrem de mult si nu are rost ca statul sa amplifice aceste variatii.

De acum singura directie economica este in sus, dar nu stim exact viteza cu care se va produce cresterea. Nu pot decat sa va spun ca sunt inca multe incertitudini. Factorii externi sunt incerti dar avem cateva aspecte interne mai certe:
– stabilizarea aversiunii la risc a investitorilor straini;
– deficitul de cont curent – nu exista o cifra magica, nu voi avansa nicio cifra.

De unde va da Romania inapoi cele 20 de miliarde de euro pe care le-a imprumutat? Raspunsul este – din cele 30 de miliarde de euro pe care ar trebui sa le luam de la UE. Numai ca acestea sunt facute din zeci de mii de mici proiecte, fiecare are o viata, intampina ba un birocrat, ba un blocaj legislativ – nu vor fi atrase asa de usor.

Nu era nevoie sa injectam 8 miliarde de lei in piata. Piata are lei., dar noi a trebuit sa facem acea operatiune fiindca dobanzile se duceau in sus, deoarece bancile nu mai tranzactioneaza intre ele.
Incercam sa fortam ca si alte canale ale pietei sa functioneze bine.