În agricultura românească se pot obține salarii ca în IT

​Știați că salariul unui angajat român din agricultură poate ajunge la nivelul venitului unui IT-ist? Un tractorist pregătit să lucreze cu mașinile agricole specifice noii tehnologii poate primi, lunar, 2.000 de euro. Adică de cinci ori mai mult decât salariul minim brut pe economie sau de două ori mai mult decât salariul mediu brut, scrie fermierinromania.ro.

Un șef de fermă agricolă poate câștiga 3.500 de euro lunar, potrivit unui studiu publicat de World Vision România. Cu toate acestea, domeniul agricol se confruntă cu deficit de forță de muncă.

Agricost, cea mai mare fermă din sud-estul Europei, situată în Insula Mare a Brăilei, găsește cu greu forță de muncă, în ciuda faptului că salariul mediu brut al companiei ajunge la 1.000 de euro lunar, 560 – 570 de euro/lună net, iar 100 de muncitori, anual, beneficiază de o vacanţă de câteva zile împreună cu soțiile, într-o destinaţie din Europa, plătită de angajator, atrage atenţia directorul general al societăţii, Lucian Buzdugan. Anul trecut, la Agricost, şase combine în care s-a investit un milion de euro nu au lucrat, deoarece nu s-au găsit muncitori.

„Din dorinţa de a crea condiţii cât mai bune salariaţilor, avem un sistem de hrănire de tip catering, în sensul că toată lumea primeşte la caserolă hrana foarte bine dozată, foarte bine calculată din punct de vedere energetic, din punct de vedere proteic, din toate punctele de vedere. Se primesc trei feluri de mâncare într-o igienă perfectă. La aceeaşi oră, toată lumea primeşte masa, indiferent unde se găseşte – că e în mijlocul câmpului, că e lângă fermă. Masa o asigurăm gratis. Anual, circa 120 de salariaţi cu funcţii de conducere petrec o vacanţă pe banii companiei şi, de asemenea, o sută de muncitori merg în vacanță, la cerere. În cazul lor, firma suportă şi costul soţiilor. Până acum, cererea lor a vizat Ierusalimul, cu Mormântul Sfânt, după care au cerut Grecia, la Muntele Athos, iar de anul acesta ne-au cerut Roma. Cei o sută de muncitori sunt aleşi în fiecare an la propunerea şefului de fermă, prin rotaţie”, a explicat Lucian Buzdugan, citat de Agerpres. Agricost are aproximativ 800 de angajaţi.

Cu toate aceste facilităţi, ferma are deficit de personal calificat. „Încercăm să motivăm oamenii şi, cu toate acestea, anul trecut am avut şase combine care nu au lucrat. Am investit un milion de euro în şase combine care au stat fără să lucreze, pentru că nu am avut forţă de muncă. În acelaşi timp, anual, avem nevoie de cel puţin 35 de oameni, pentru că în fiecare an câte o staţie de procesare, deshidratare și uscare a furajelor verzi intră în funcțiune”, a declarat directorul general al Agricost. În următorii ani, vor fi date în funcţiune alte cinci fabrici de uscare a lucernei la Agricost.

Creșterea nivelului calificării este esențială

În România există două probleme majore care afectează sectorul agricol. Pe de o parte, îmbătrânirea demografică accentuată în mediul rural, specific activităților agricole, asociată cu un nivel de pregătire redus în domeniu și neadaptat noilor condiții de muncă din agricultură, conforme cu noile tehnologii. 97% dintre fermieri nu au pregătire în domeniul agricol (studiul World Vision România), iar mai mult de 40% au peste 60 de ani, conform Comisiei Europene. Satele sunt îmbătrânite și părăsite, în special, de tineri. Studiul World Vision România arată că nouă români pe oră pleacă din țară, unul din doi tineri declară că vrea să plece și unul din cinci este deja plecat. Pe de altă parte, în România există încă bariere puternice de mentalitate. Un sondaj al World Vision România arată că o treime dintre români este tributară ideii potrivit căreia agricultura este rezervată oamenilor mai puțin instruiți sau aproape deloc. În același timp, învățământul profesional şi tehnic agricol s-a menținut, vreme de aproape trei decenii, la cea mai joasă cotă din punctul de vedere al actului educațional. Și aceasta în pofida potențialului ridicat al României, care deține o suprafață de 13,9 milioane de teren agricol, potrivit Eurostat (locul șase în Europa).

În mediul privat, s-a dezvoltat o inițiativă menită să schimbe percepția românilor asupra agriculturii, simultan cu implementarea unor programe de instruire a elevilor în domeniul agricol bazate pe metode interactive de predare. Cinci organizații – Fundaţia World Vision România (WVR), Junior Achievement România (JAR), Civitas pentru Societatea Civilă – Filiala Cluj, Centrul pentru Educație Economică și Dezvoltare din România (CEED), Centrul Român de Politici Europene (CRPE), cu sprijinul Romanian-American Foundation, au demarat, în anul 2015, un program pilot pentru opt licee de profil din toate regiunile istorice ale României. Anul trecut, în program au fost incluse alte cinci licee, iar, în prezent, 11 unități de învățământ cu profil agricol, din toate regiunile țării, beneficiază de sprijin atât financiar, cât și din punctul de vedere al îmbunătățirii actului educațional. „Avem nevoie de specialişti în agricultură şi de o tânără generaţie de agricultori. Trebuie să înțelegem că în 2019 a fi agricultor nu înseamnă că faci muncă manuală necalificată la câmp, că agricultura nu înseamnă sapă și lopată, că agricultura nu este sărăcie și nici un domeniu al trecutului, iar meseria de agricultor nu este o meserie inferioară, ci una care aduce valoare în societate”, subliniază Crenguța Bărbosu, manager proiecte agricultură și dezvoltare rurală World Vision România.

În fiecare an, la sfârşitul lunii mai, cu prilejul „Agricost Open Day”, Agricost Brăila aduce elevi şi studenţi în Insula Mare a Brăilei, pentru ca aceștia să vadă nivelul tehnic înalt la care se lucrează în companie. „Vin foarte mulţi studenţi la ziua companiei, foarte mulţi elevi de liceu cărora le asigurăm transportul gratuit, ca să vadă care este nivelul tehnic la care lucrăm. Nivelul este foarte înalt, pentru că avem un model de combină care costă 450.000 de euro, dar, e adevărat, merge absolut singură, fără nicio intervenţie a omului. Singură se reglează, singură înaintează, dar trebuie supravegheată, şi cel care se uită în ecrane trebuie să poată înţelege repede, să proceseze repede ce se întâmplă. Sistemul este CEMUS Automatic, iar intervenţia operatorului se face accesând sistemul CEMUS Dialog, Deci, în orice moment, operatorul poate interveni în reglarea combinei. Toată iarna operatorii învață și se perfecționează pe utilajele agricole moderne”, a explicat Lucian Buzdugan pentru Agerpres.ro.

Instituțiile europene își doresc o direcționare mai bună a sprijinului pentru tinerii fermieri

Îmbătrânirea demografică și nevoia înnoirii generațiilor de agricultori sunt preocupări existente și la nivelul Uniunii Europene (UE), pentru că în UE doar aproximativ 6% dintre administratorii de exploatații agricole sunt tineri cu vârsta sub 35 de ani (în România 3,1%), iar peste 50% au vârste de peste 55 de ani. Politica Agricolă Comună (PAC), în actualul exercițiu, a lansat programe de finanțare a tinerilor fermieri, inclusiv la îndemnul Curții de Conturi Europene care, în raportul său special din 2017, atrăgea atenția asupra faptului că „sprijinul acordat de UE pentru tinerii fermieri ar trebui să fie mai bine direcționat, astfel încât să stimuleze o reînnoire eficace a generațiilor”, însă aceste programe sunt considerate insuficiente de tinerii fermieri europeni. În România, tinerii interesați să înceapă o activitate agricolă au avut la dispoziție fonduri europene nerambursabile prin submăsura 6.1, „Instalarea tinerilor fermieri”, de maximum 50.000 de euro/exploatație, însă fondurile disponibilie sunt epuizate, până la viitoarea PAC. În luna aprilie a acestui an, Comisia Europeană și Banca Europeană de Investiții (BEI) au lansat un pachet de credite în valoare de 1 miliard de euro destinat în special tinerilor agricultori, în scopul creșterii accesului la finanțare. Programul va fi administrat la nivel de stat membru de către bănci și societăți de leasing care operează în întreaga Uniune Europeană.

Încurajarea tinerilor să se orienteze către agricultură, prin măsuri de sprijin, este unul din cele nouă obiective ale viitoarei PAC, dar propunerile Comisiei Europene, conform cărora doar procentajul de 2% din plățile directe alocate fiecărui stat membru să fie rezervat pentru tinerii fermieri, sunt considerate insuficiente pentru atingerea obiectivului de reînnoire a generațiilor din agricultură. Președintele asociației tinerilor fermieri din UE (CEJA) a declarat pentru euractiv.com că organizația pe care o reprezintă militează pentru restricționarea a 4% din plățile directe pentru tineri, precum și pentru alte pentru măsuri de sprijin, scrie euractiv.ro.