În ce direcție o ia metaversul – Progrese mici, promisiuni mari – Despre avataruri, realitate virtuală, obstacole și bani prea mulți
În octombrie 2021 Facebook își schimba numele în Meta și spunea că vrea cu orice preț să construiască o lume virtuală 3D cunoscută sub numele de Metavers. Nu doar Facebook lucrează pentru metavers, dar nici nu știm dacă acesta va deveni realitate, fiindcă o mulțime de lumi virtuale ar trebui create și apoi unificate. Ce s-a întâmplat într-un an? De ce ideea de metavers este așa de complicată, însă atrăgătoare? Ce spun criticii?
Câteva lucruri esențiale despre conceptul de metavers
- Termenul „metaverse” (metavers) a fost creat în 1992 de Neal Stephenson într-un roman cu titlul „Snow crash” și este vorba despre un mediu digital unde oamenii interacționează sub formă de avataruri și pot face o mulțime de lucruri, atât distractive, cât și educative.
- În prezent nu avem un metavers global, dar diverse elemente sunt prezente online și rămâne de văzut dacă va exista un interes mare din partea publicului. Pentru a funcționa, metaversul global nu trebuie monopolizat de o singură companie, ci este nevoie de negocieri și de standardizări între companii care se concurează în alte domenii.
- În „metaverse” oamenii reali vor interacționa cu alți oameni sub forma unor avataruri, dar, cel puțin teoretic, avansul în tehnologia procesoarelor grafice va face ca aceste avataruri să nu arate precum personajele din desenele animate, ci să fie mult mai apropiate de realitate.
- Companii precum Epic Games și Roblox au creat un fel de metavers unde zeci de milioane de oameni, în special copiii, se joacă și interacționează. Mult mai multe companii vor să investească, simțind un potențial uriaș de business, iar printre acestea se numără Meta, Microsoft și Nvidia. Noțiuni precum Blockchain și NFT vor fi strict legate de ideea de Metavers.
- Acest univers special va putea fi accesat și cu smartphone-uri și PC-uri, dar mai ales cu ochelari smart mult mai ușori și mai performanți decât căștile grele de realitate virtuală care sunt destul de scumpe și nu pot fi purtate mult timp la ochi.
- Vor fi și noi gadgeturi cu feedback tactil, iar cuvintele folosite cel mai adesea când este vorba despre acest nou univers sunt „immersive” și „immersion”, în sensul că acest Internet 3.0 va fi captivant și te va face să te ”scufunzi” în el și să stai mult acolo, accesând cât mai multe spații fictive.
Ce este metaversul? Un concept greu de definit
Tim Cook, șeful Apple, declara într-un interviu la început de octombrie că oamenii nu prea înțeleg ce este metaversul, iar asta este o mare problemă. „Cred că este mereu important ca oamenii să înțeleagă un concept”, spunea el. Dată fiind poziția lui Tim Cook, nu este de mirare că Apple nu prea a comunicat pe subiectul metavers, dar sunt zvonuri insistente care susțin că în 2023 se vor lansa ochelari de realitate virtuală. Ar fi un prim pas.
Eric Schmidt, fost șef al Google, spunea în iunie că „nu s-a ajuns la un consens despre ce este metaversul”, iar Evan Spiegel, șeful Snapchat, considera că ideea de metavers este „ambiguă și ipotetică”.
Metaversul se vrea a fi o „colecție” de lumi virtuale între care ar trebui să existe legături rapide, pentru a putea trece de la una la alta. Deja există câteva lumi virtuale, dar nu sunt unificate, iar această unificare nu se va face ușor, fiindcă vorbim despre standarde tehnice diferite și, mai ales, despre companii diferite, cu model de business diferit. Pentru ca metaversul să existe, multe companii rivale vor trebui să se înțeleagă pentru a crea „punți” ușor de traversat între aceste lumi virtuale.
O unificare grea, dar necesară
Într-un an nu s-a schimbat mult la acest capitol al „unirii” acestor lumi virtuale, dar nu este grabă, prioritatea fiind să fie create lumi virtuale care apoi să fie populate de avataruri.
La modul în care aceste lumi pot interacționa se lucrează, și există startup-uri de Blockchain care au început să lucreze pună bazele unei infrastructuri de plăți crypto și de contracte electronice care să creeze o interoperabilitate între diversele „universuri” virtuale.
Pop Nukoonrat | Dreamstime.com
Va mai fi de muncă mulți ani, dar scopul este ca un user să poată „sări” de la o aplicație la alta rapid, dar luând cu el și avatarul și identitate virtuală și eventualele bunuri virtuale pe care le-ar deține în Metavers.
Dacă spre final de 2021 s-a insistat mai ales pe ideea de gaming, în ultimele luni mai multe companii, începând cu Meta, au spus că întrevăd un viitor în care aplicațiile de VR vor fi foarte utile în timpul muncii. Ideea ar fi ca o companie să facă întâlniri în metavers, să țină acolo prezentări și să jongleze cu produse virtuale în aceeași cameră virtuală, chiar dacă o echipă este la New York și alta la Londra.
Nu este deloc clar dacă marile companii vor fi dornice să țină o mulțime de întâlniri virtuale și să investească în aparatură VR și AR, mai ales că mulți oameni sunt sătui până în gât de lungile luni din pandemie când au stat cu orele pe Zoom și Teams. Un viitor în care angajații vor discuta proiecte cu căști grele VR la ochi nu este pe placul multora…
Dat fiind că ideea de metavers este încă vagă, o altă problemă derivă: nu sunt creatori de conținut care să se bazeze exclusiv pe ideea de metavers, fiindcă nu este clar dacă un metavers global chiar va exista. Și dacă va prinde formă, nu este clar dacă va avea și succes.
Inițial, în aproape toate definițiile se menționa faptul că metaversul va putea fi accesat cu ochelari speciali de VR, dar în ultimele luni tot mai multe declarații au lăsat de înțeles că aplicațiile din lumile virtuale vor putea fi accesate de pe computere, dar și de pe smartphone-uri. Este însă clar că în aceste cazuri nu se va putea vorbi de o realitate virtuală/augmentată la super calitate, cum pot oferi niște căști VR de peste 1.000 de euro. Pe laptop sau pe smartphone va putea fi accesată o versiune mai „low cost” și de calitate video inferioară a metaversului.
Este însă normal ca metaversul să poată fi accesat și prin telefon, tabletă, desktop sau laptop, fiindcă dacă totul ar fi limitat la oamenii care își cumpără căști VR/AR, numărul de useri nu ar trece de câteva zeci de milioane.
Avatarul și ce poți face cu el
Avatarul va fi esențial în metavers și va merita investit în această reprezentare 3D dacă ai de gând să stai mult în universurile virtuale. Deja mai multe firme vor să vândă adidași virtuali și haine virtuale pentru avataruri, existând chiar și companii care produc băuturi alcoolice și vor să facă bani din metavers, deși userii nu vor putea bea propriu-zis acele licori. Vor exista cu siguranță baruri și cluburi, dar evident virtuale.
Dan Rențea, Dreamstime.com
Deja se fac parteneriate pentru ca multe produse din lumea fizică să fie prezente în viitorul metavers, dar este încă prea devreme pentru a știi dacă astfel de înțelegeri vor fi un succes comercial.
Un lucru este clar: mai este mult de lucru la capitolul tehnic pentru ca avatarurile să arate ceva mai bine și să nu mai fie așa de pixelate.
Ce vei putea face în metavers? În teorie foarte multe. Poți vizita vulcani virtuali sau zone polare, poți participa la o ședință interactivă sau poți să te distrezi la un concert virtual. Poți chiar să explorezi păduri bântuite, exoplanete imaginare sau scene din filme, cu condiția ca aceste cadre să fi fost create de dezvoltatori și să aibă o grafică reușită.
Într-un viitor metavers nu va exista un motor de căutare, așa că va fi nevoie să cauți prin diverse aplicații pentru a intra în variate „cartiere”. Va fi nevoie de timp, de documentare prealabilă și de răbdare. Și, mai ales, va fi nevoie ca alți utilizatori să fie acolo, iar pentru asta trebuie ca acele spații să ofere ceva cu adevărat interesant, fiindcă în caz contrar, atenția oamenilor va fi tare greu de câștigat.
Meta-vers, mega probleme
Acum un an Facebook devenea Meta și Mark Zuckerberg anunța că toate eforturile sunt îndreptate către crearea metaversului și promitea investiții de 10 miliarde dolari în segment.
Facebook a lansat și mai multe modele căști de VR, și mai nou și de realitate augementată, cel mai recent gadget având un preț de 1.800 de euro și fiind lăudat de presă, dar și criticat. Acest gadget denumit Quest Pro arată că s-au făcut progrese la capitolul grafică, dar și că mai sunt multe de rezolvat.
Foto Meta
Și în România se vând căștile de realitate virtuală Quest 2, la un preț de 2.800 lei, iar consultarea review-urilor de pe câteva site-uri arată că majoritatea cumpărătorilor sunt mulțumiți, însă au folosit căștile la jocuri și aplicații de divertisment, în niciun caz și la activități legate de muncă, cum speră cei de la Meta că se va ajunge, când Metaversul va deveni global. Printre minusurile menționate se numără autonomia bateriei, care este de 2-3 ore. Cei mai mulți recomandă dispozitivul și se arată mulțumiți de el. Clar însă că NU s-a vândut în volume mari, dat fiind prețul
Documente interne făcute publice de presă arată că și în interiorul companiilor din grupul Meta mulți angajați s-au plâns că aplicațiile de VR de pe platforma Horizon Worlds sunt pline de erori și rezoluția nu este prea grozavă. Din această cauză chiar angajații Meta care ar trebui să testeze aceste aplicații nu prea intră pe ele, fiindcă nici ei nu sunt încântați de ce văd.
Alte documente arată că foarte mulți useri nu mai revin pe Horizon Worlds după prima lună și numărul de useri estimat nu a fost atins, fiind mult sub jumătate, pentru că a tot scăzut din această primăvară, în loc să fi crescut.
Horizon era gândit ca fiind o colecție de spații virtuale interactive care să ofere diverse tipuri de experiențe, însă în multe dintre ele aproape că nu sunt deloc useri, iar procentul utilizatorilor femei este foarte scăzut. Date interne ale Meta, obținute de presă, arătau că 9% dintre lumile virtuale create au măcar 50 de vizitatori și cele mai multe nu primesc deloc vizitatori.
Alte date interne arătau că jumătate dintre cei care au cumpărat căștile Quest nu le mai folosesc șase luni mai târziu. De ce? Nu doar fiindcă lumile virtuale sunt aproape goale, dar și fiindcă unele avataruri arată ciudat, cea mai mare plângere fiind că nu au picioare.
Această problemă a fost discutată și de Mark Zuckerberg într-un eveniment recent și promisiunea a fost că picioarele vor apărea la avataruri în următoarele luni.
Date fiind „performanțele”, nu este de mirare că șefii Meta au anunțat ceea ce se numește un „quality lockdown”, ceea ce înseamnă că se va insista pe creșterea calității video, înainte să fie lansate o serie de funcții noi din planul amplu de expansiune a acestor lumi virtuale. S-a pus pauză pe expansiunea rapidă, până nu se îmbunătățește calitatea.
Facebook a pierdut sute de milioane de dolari capitalizare de piață într-un an, de la 1.000 de miliarde, la 400 miliarde, și unii investitori sunt sceptici că direcția luată, puternic spre metavers, este cea bună. Întrebarea la care este imposibil să se dea un răspuns în prezent este dacă metaversul chiar va fi așa de profitabil, încât să merite investiții de miliarde de dolari.
Alte surse au spus că există angajați nemulțumiți de frecventele schimbări de strategie anunțate de Zuckerberg, schimbări care indică o lipsă de coerență în a gândi o strategie pe termen lung.
Neînțelegeri între angajați din diverse echipe software de la Meta au apărut fiindcă cei din diviziile de tradiție, care fac profit, se simt nedreptățiți de direcția luată de compania spre metavers, un domeniu unde nu este clar dacă va exista profit.
Documente interne citate de The Verge spuneau că o concluzie la nivelul conducerii Facebook ar fi că ideea de metavers are argumente solide pentru a fi un succes. Problemele țin de stabilitatea tehnologiei, de plângerile venite de la dezvoltatori și de faptul că unii oameni se comportă extrem de urât în acele lumi virtuale.
Roblox și Fortnite – Mici metaversuri pline de joacă
Zeci de milioane de oameni accesează zilnic lumi virtuale cum ar fi jocurile din Fortnite sau de pe platforma Roblox. Pe Roblox, spre exemplu, jucătorii asistă – prin intermediul avatarurilor – la concerte, la petreceri de aniversare sau la prezentări de modă.
Roblox este un exemplu interesant, fiind o platformă unde dezvoltatorii independenți pot crea jocuri care sunt jucate mai ales de copii, iar pe Roblox există un fel de metavers. Moneda virtuală Robux poate fi folosită pentru a cumpăra diverse articole digitale, de la pălării, până la baloane cu aer cald. articole ce sunt folosite de avatarurile din jocuri.
Roblox are 52 de milioane de useri/zi și, dacă la începuturi cei mai activi jucători erau copiii de sub 13 ani, în prezent cel mai repede crește ponderea utilizatorilor cu vârste între 17 și 24 de ani și compania vrea ca tendința să contnue.
Roblox este listată la bursă din 2021, are o capitalizare de piață de 25 miliarde dolari și șeful companiei spunea că Roblox vrea să ajute la construcția și dezvoltarea metaversului, practic o nouă versiune a internetului care se vrea a fi un „world wide web 3D” cu muzică, jocuri, filme și reclame.
Cea mai cunoscută experiență de tip ”metaverse” este în jocul Fortnite al Epic Games, lansat în iulie 2017. Inițial jocul nu a pornit cu ideea de a construi un univers virtual, dar succesul jocului a determinat compania să meargă spre această direcție.
Fortnite a generat pentru Epic Games venituri totale de 9 miliarde dolari în 2018 și 2019. Cei de la Epic Games spun că în Fortnite au creat un metavers pe care-l definesc ca fiind „mult mai mult decât un joc, ci un loc social” unde tu și prietenii vă puteți întâlni prin intermediul avatarurilor și puteți merge din loc în loc pentru a avea experiențe variate, dar ținând mereu legătura.
Practic, Fortnite este unul dintre cele mai clare exemple despre cum ar arăta un metavers în care poți interacționa virtual cu alți oameni, dar și cu brand-uri, în multe moduri. Fortnite a parafat și un parteneriat cu Lego.
Și Nvidia, companie celebră pentru plăcile grafice, lucrează la un proiect de infrastructură pentru Metavers denumit Omniverse, proiect care va permite dezvoltatorilor să colaboreze în timp real pentru a realiza software de creare de conținut pentru metaversul viitorului.
Recent, Nvidia a dat o serie de exemple despre cum metaversul ar putea îmbunătăți producția. Nvidia spune că metaversul este „viitoarea platformă de computing” care a avansat datorită perfecționării tehnologiilor de grafică 3D și de AI.
Ce spun criticii conceptului de metavers
Metaversul, dacă va exista, va fi o oglindă a noastră, și va avea și bune și rele. Acum câteva luni o jurnalistă a povestit cum avatarul său a fost agresat în metavers, de un alt avatar, iar acest lucru arată că ce este negativ în lumea reală se va transmite și în acest lumi virtuale.
Criticii ideii de metavers spun că se scrie prea mult despre ceva care nu există și, dacă va exista, se va întâmpla abia peste mulți ani. Așadar, se acordă atenție unui fenomen care nu există.
În plus acest așa-numit „internet 3D al viitorului” ar însemna, dacă ar avea mega-succes, că vom sta și mai multe ore pe zi pironiți la ecrane, iar de data aceasta vorbim și despre căști high-tech care ne vor acapara total și ne vor rupe și mai mult de realitate.
Mai mult, problemele grave de pe internet, cu manipulările și dezinformările, vor fi și mai greu de controlat într-un spațiu atât de interactiv unde va fi imposibil să verifici multe lucruri.
Mai multe companii lucrează cu tehnologii denumite „digital twins” și construiesc mici lumi virtuale care să le ajute să eficientizeze producția. Aceste spații virtuale legate de proiectare sau asamblare vor fi tot mai sofisticate și acestor companii le va fi mai ușor să construiască spații virtuale în viitorul metavers.
Surse: TechCrunch, BBC, Washington Post, Reuters, Wired, Le Monde, The Verge, AFP, New York Times, Wall Street Journal, Financial Times, Ars Technica
Sursa foto: Dreamstime.com
INTERVIURILE HotNews.ro