Înainte de a-şi începe activitatea la BCE Lagarde va fi audiată de europarlamentari

În decursul unei scurte convorbiri avute cu Donald Trump, Christine Lagarde i-a minimalizat pe intransigenţii miniştri germani de finanţe, a exclus eventuale credite de miliarde de dolari şi a respins sfaturile de ordin economic, scrie Financial Times, preluat de Rador.

Miercuri, la Bruxelles, preşedintele ales al Băncii Centrale Europene se confruntă cu o problemă total diferită.

Înainte de a-şi ocupa noua funcţie, doamna Lagarde se află în oraş pentru audierea inaugurală în faţa europarlamentarilor. Miercuri, în locul şefilor de stat sau al miniştrilor de finanţe, ea va fi audiată de populiştii italieni, de grecii de stânga şi de ecologiştii germani, ei dorind să afle ce intenţionează să facă în următorii opt ani, când ea se va afla în fruntea celei mai importante instituţii din zona euro.

Aceasta este prima întâlnire pe care dna Lagarde o are la Bruxelles începând din luna iulie, când liderii din UE au ales-o ca succesoare a lui Mario Draghi. Numirea ei nu trebuie parafată oficial de europarlamentari, dar activitatea dnei Lagarde va fi urmărită îndeaproape din dorinţa de a vedea cum va acţiona ea, prima persoană care nu este de profesie economist, în noua funcţie într-un moment extrem de critic pentru economia zonei euro.

Doamna Lagarde este sigură că parlamentarii o vor pune sub lupă. Pentru început, ea le-a oferit europarlamentarilor 48 de pagini cu răspunsuri la întrebări legate de orice temă, de la viitoarea recesiune şi monedele digitale la starea actuală a regulamentului fiscal al UE.

Spre deosebire de predecesorul său, fostul ministru francez de finanţe apare într-un moment când zilele de criză din zona euro au trecut, dar în care economia mondială este pândită de noi ameninţări: războaie comerciale, eventualitatea unui Brexit fără acord şi o confruntare cu Germania.

Tot spre deosebire de dl Draghi, dna Lagarde se confruntă cu o politică monetară despre care unii observatori cred că şi-a atins limitele.

Luis Garicano, un economist şi europarlamentar liberal spaniol, a declarat la Bruxelles că doreşte să afle dacă noua şefă a BCE crede că dispune de “armamentul” necesar. Însăşi Lagarde recunoaşte că dobânzile negative au mai scăzut, deşi nimeni nu ştie asta cu certitudine. Dispune oare BCE de arsenalul necesar pentru a contracara această criză?”, a întrebat dl Garicano.

S-ar putea ca răspunsurile să nu fie imediate. Cum dl Draghi rămâne încă în funcţie până la data de 31 octombrie, s-ar putea ca dna Lagarde să se abţină să comenteze în vreun fel mişcările de pe piaţă. În schimb, ea s-ar putea concentra asupra unor planuri vizând revoluţionarea în alte feluri a BCE.

În răspunsurile scrise, dna Lagarde a promis să facă “o prioritate” din schimbarea climei, dând de înţeles că BCE este gata să înceapă să absoarbă obligaţiuni ale companiilor ecologiste dacă va hotărî vreodată să reia achiziţionarea activelor.

Printre cele mai grele subiecte pe care le-ar putea invoca europarlamentarii se numără activitatea dnei Lagarde în calitate de şefă a FMI. Sub conducerea sa, FMI a creditat Grecia cu miliarde de euro până în 2015, când a hotărât să nu se mai implice în salvarea financiară a ţării. Ashoka Mody, un fost oficial al FMI care a supervizat salvarea financiară a Irlandei, crede că programul grecesc rămâne o pată de neşters pe reputaţia dnei Lagarde. “Va rămâne în istorie drept un mare dezastru”, a spus dl Mody.