Sari direct la conținut

Neașteptatele reacții ale românilor la inflație: Un sfert ar vrea să emigreze ca să scape de scumpiri, iar 7 din 10 spun că Guvernul e de vină pentru inflație

HotNews.ro
Imagine de la conferinta de joi, Foto: Reveal Marketing Research
Imagine de la conferinta de joi, Foto: Reveal Marketing Research

​Românii sunt convinși că urmează vremuri complicate (70%) iar principala lor preocupare este creşterea preţurilor, a spus joi Marius Luican, fondator și CEO al firmei de research Reveal Marketing, la un eveniment organizat de Raiffeisen Bank, cu ocazia lansării ediției 2022 a programuuil de educație financiară Money Bistro.

„Principalul efect al acestor încordări economice este inflaţia. Șapte din 10 români simt că inflaţia are un impact direct asupra lor şi asupra familiei lor. Un astfel de popor, care a trăit cu inflaţie de 300%, ai zice că nu prea ai cu ce sa-i sperii, dar iată că se întâmplă”, a spus Marius Luican.

Pentru a se apăra de inflaţie, 6 români din 10 iau în calcul reducerea consumului, alți 42% vor să ceară creșteri de salarii, un sfert dintre români se gândesc la emigrare, iar 16% și-ar putea schimba locul de muncă.

Reducerea consumului este soluția pe care o văd ca fiind cea mai fezabilă și locuitorii altor țări. Cât despre emigrare, dacă doar inflația ar sta la baza unui asemenea gest, s-ar putea să nu fie o soluție foarte bună. Creșteri de prețuri au loc în toată lumea, iar simpla emigrare nu rezolvă pe loc problema.

Potrivit CEO-ului Reveal Marketing, Guvernul e perceput de 67% dintre români ca responsabil pentru nivelul inflației din România. În realitate, autoritatea care gestionează problema inflației este BNR. E drept, Guvernul poate influența prin măsuri neinspirate creșterea prețurilor (măsuri în genul impunerii unor plafoane de preț, dar nu numai), însă BNR este instituția care are în job description lupta cu inflația.

Din păcate, la fel ca multe alte bănci centrale cu ștaif, și BNR a considerat creșterea prețurilor un fenomen tranzitoriu, realitatea dovedind ca s-a înșelat.

Aproape jumătate dintre românii din mediul urban spun că sunt informați sau foarte informați cu privire la fenomenul inflației, mai arată datele Reveal Markting. Categoriile de persoane care se consideră mai puțin informate despre acest subiect sunt femeile (35%), persoanele sub 35 de ani (34%) și cele cu venituri mici (35%). Mai mult, 72% dintre respondenți consideră că nivelul inflației din România este mai mare decât cel din alte țări, într-o mai mare măsură persoanele peste 45 de ani (88%) și cele cu venituri ridicate (80%).

Alimentele, combustibilul și utilitățile sunt categoriile de produse cele mai afectate de inflație

Creșterile mari ale cheltuielilor necesare satisfacerii nevoilor de bază sunt cele mai resimțite consecințe ale inflației. Astfel, românii intervievați declară că cele mai afectate de scumpiri categorii de produse sunt alimentele (77%), combustibilul (77%) și utilitățile (electricitate, gaz etc.) (70%). Acestea se află la o distanță semnificativă de valoarea față de următoarea categorie de produse măsurate, materialele de construcții, care a înregistrat un scor de 17%.

Reducerea consumului este considerată a fi cea mai potrivită soluție pentru a face față provocărilor financiare cauzate de inflație

  • 6 din 10 respondenți consideră că reducerea consumului ar putea rezolva problema inflației, în măsuri semnificativ mai mari bărbații (63%), persoanele peste 55 de ani (71%), dar și cele cu venituri ridicate (65%).
  • O altă potențială soluție pentru combaterea efectelor inflației este cererea unei măriri de salariu, 42% dintre românii din mediul urban preferând și această opțiune.
  • Tinerii între 18-24 de ani sunt cei mai puțin dispuși să își schimbe stilul de viață și să își modifice obiceiurile de consum (53%), aceștia preferând în mai mare măsură cererea unei măriri de salariu (58%).
  • Mai mult decât atât, un sfert dintre români iau în considerare și emigrarea pentru a face față provocărilor economice aduse de inflație, alternativă menționată în mai mare măsură de persoanele cu venituri mici.

Guvernul și situațiile de conflict/ război, principalii responsabili pentru nivelul crescut al inflației

Nemulțumirea și neîncrederea în instituțiile statului iau amploare și îi determină pe 67% dintre respondenți să considere guvernul ca fiind responsabil pentru nivelul inflației din România. Această atitudine ostilă este vizibilă într-o măsură semnificativ mai mare în cazul persoanelor de peste 45 de ani (77%).

Situațiile de conflict sau război sunt considerate, de asemenea, cauze ale nivelului inflației (60%), semnalate într-o măsură mai mare de persoanele cu venituri ridicate (70%).

Următoarele 2 poziții sunt ocupate de pandemie (42%) și de marile corporații (31%), acestea fiind menționate în mai mare măsură de către tinerii între 18 și 24 de ani.

Joi, Raiffeisen Bank și-a lansat ediția 2022 a programului de educație financiară

Așa am aflat că:

• 8 din 10 români asociază serviciul de mobile banking cu accesibilitate 24/7, rapiditate, transfer ușor de bani între diferite conturi, și o relație mai simplă cu banca;

• majoritatea românilor își plătesc ratele sau plătesc la comercianți prin aplicații bancare, iar jumătate folosesc transferuri către prieteni sau familie;

• între 6 si 10% dintre români fac tranzacții de schimb valutar, comandă un card online sau solicită un credit prin intermediul aplicației de banking.

• teama de fraude și confidențialitatea reprezintă principalele bariere de utilizare a aplicațiilor bancare;

• românii estimează că pierd în medie 30 de minute când au nevoie să ajungă la bancă pentru a-și seta PIN-ul sau pentru a-și bloca sau reemite un card;

• o nouă ediție a programului de educație financiară, Money Bistro îi încurajează pe români să facă self-banking și să folosească produsele digitale bancare.

Românii folosesc aplicațiile de banking în special pentru a face plăți către comercianți

Tinerii și familiile moderne adoptă ușor și utilizează serviciile de mobile banking. 7 din 10 dintre ei folosesc mobile banking pentru a-și plăti ratele sau diverși comercianți, iar jumătate fac transferuri bancare către prieteni sau familie. Românii conservatori folosesc aplicația de banking doar pentru a obține informații despre cont. Doar 6 până la 10% dintre români fac tranzacții de schimb valutar, comandă un card online sau aplică la un credit pe aplicația de mobile banking.

Comoditatea, rapiditatea și controlul asupra contului bancar sunt principalele beneficii identificate de români în utilizarea mediului online pentru operațiunile bancare. Totuși, aproape 7 din 10 români consideră aplicațiile de mobile banking mai dificil de utilizat. În același timp, teama de fraude online (45%) și problemele de securitate și confidențialitate (35%) reprezintă principalele obstacole în folosirea aplicațiilor de online banking de către români.

Pentru a-i încuraja pe români să folosească serviciile digitale bancare, Raiffeisen Bank lansează o ediție SMART a programului de educație financiară Money Bistro.

„Timp de trei ani, le-am oferit românilor prin platforma Money Bistro recomandări care să-i ajute să ia decizii financiare înțelepte. Banii au intrat și ei în era digitală, în pas cu vremurile. De aceea, în noua ediție Money Bistro Smart, vom vorbi, într-o nouă serie video, despre barierele românilor când vine vorba de banking digital, descoperind beneficiile acestui fel de a face banking. Credem că SMART nu e doar când știi câți bani ai în portofelul virtual, dar și când să faci banking după programul tău și să câștigi timp pentru activitățile care-ți fac plăcere”, a spus Corina Vasile, director de Comunicare și Sustenabilitate la Raiffeisen Bank.

Datele studiului privind comportamentele digitale ale românilor în relația cu băncile arată că pentru a-și rezolva diverse operațiuni la sediul băncii sau pentru a afla informații despre ofertele bancare, clienții pierd în jur de jumătate de oră. Românii estimează că pentru a scoate banii numerar din bancomat au nevoie de aproximativ 15 minute, iar pentru a face plăți la bancă – de 25 de minute. Pe platforma online Money Bistro, românii au ocazia să-și calculeze cât timp pierd sau câștigă în „Portofelul Timpului”, când aleg să facă banking tradițional versus cel digital.

ARHIVĂ COMENTARII
INTERVIURILE HotNews.ro