Nereguli uriașe la Complexul Energetic Oltenia, descoperite de Corpul de Control al premierului/ Directorul general ar putea fi demis
Complexul Energetic Oltenia (CEO), companie cu 13.000 de angajați și cu mari probleme financiare, ar putea trece printr-o schimbare de management chiar joi, 1 august. Mai exact, ar putea fi schimbat Directoratul, în frunte cu Sorinel Boza, cel care conduce compania din 2016. De atunci și până acum, compania a ajuns într-o situație financiară extrem de complicată, înregistrând o pierdere record de 1,1 miliarde lei anul trecut. Mai mult, Corpul de Control al prim-ministrului a descoperit mari nereguli în companie, chiar de la numirea lui Boza, care ar fi fost făcută cu încălcarea legii, până la atribuiri de contracte pentru care a fost sesizat Parchetul, potrivit unui document obținut de HotNews.ro.
Soarta lui Sorinel Boza va fi discutată joi în ședința Consiliului de Supraveghere al CE Oltenia. Ar mai fi existat o încercare de demitere a acestuia și pe 1 iulie, însă a eșuat. Atunci a fost schimbat doar Consiliul de Supraveghere. Potrivit surselor HotNews.ro, Boza are sau a avut o puternică susținere politică, și din partea ALDE, și din partea PSD. De altfel, ministrul energiei Anton Anton cunoaște neregulile de la CEO încă de anul trecut, însă nu au fost luate măsuri pentru remedierea lor. Precizăm că Ministerul Energiei este acționarul majoritar al CE Oltenia.
- Numiri în Directorat cu încălcarea legislației privind guvernanța corporativă
Sorinel Boza ar fi fost numit în decembrie 2016, fără respectarea OUG 109/2011 privind guvernanța corporativă, se arată în raportul Corpului de Control al premierului, care este datat cu 11 iunie 2019.
Conform listei scurte furnizată de expertul independent la data de 25 mai 2016, Sorinel Gheorghe Boza figura ca propunere de rezervă pentru ocuparea poziției de membru al Directoratului – Divizia Strategie-Dezvoltare și nu se afla pe lista scurtă de propuneri. Mai mult, Boza nu îndeplinea un criteriu obligatoriu pentru selecție.
Cu toate acestea, fără să se țină cont de neîndeplinirea condiției obligatorii de selecție și fără ca Sorinel-Gheorghe Boza să fie inclus pe lista scurtă cu propuneri pentru ocuparea poziției de membru al Directoratului, membrii Consiliului de Supraveghere de atunci au aprobat numirea acestuia în funcție pe o perioadă de 4 ani, cu nerespectarea OUG 114/2011. Mai mult, prin hotărâre a Consiliului din 25 noiembrie 2016, Boza a fost desemnat în calitate de președinte al Directoratului CEO începând cu data de 21 decembrie 2016.
În momentul declanșării procedurii de selecție a membrului Directoratului (10 mai 2016), Ovidiu Bălăcescu ocupa provizoriu această poziție în cadrul CEO, fiind numit pe 16 martie 2016, iar până la data de 7 noiembrie 2016 nu a făcut parte nici din lista lungă și nici din lista scurtă furnizată de expertul independent care a realizat selecția candidaților pentru această poziție.
Pe 11 noiembrie 2017 au fost nominalizați candidații pentru ocuparea a două poziții de membri ai Directoratului, respectiv Constantin Bălășoiu și Dan Vasile, iar câteva zile mai târziu au fost încheiate contracte de mandat cu aceștia. Membrii Consiliului de Supraveghere (CS) au aprobat numirea pentru poziția de membru al Directoratului cu competențe economice un candidat care nu îndeplinea cerințele de calificare specifice postului și care nu a făcut parte din lista scurtă propusă de expertul independent, fiind încălcată OUG 109/2011.
Echipa de control a constatat că la stabilirea în 2017 a componentei variabile a indemnizației membrilor CS și a membrilor Directoratului, AGA a aprobat indicatorul cheie de performanță financiar EBITDA (rezultatul brut al exploatării) atât pentru membri CS, cât și pentru membrii Directoratului, cu încălcarea prevederilor OUG 109/2011 care dispun că indicatorii de performanță financiari și nefinanciari aprobați sunt diferiți pentru membrii CS față de membrii Directoratului.
De asemenea, în cuprinsul contractelor de mandat ale membrilor CS și al actelor adiționale la acestea nu au fost cuprinse obiective cuantificabile privind reducerea obligațiilor restante, modul de gestionare a creanțelor și recuperarea lor, realizarea planului de investiții și asigurarea cu cash-flow a activității desfășurate, cu nerespectarea legislației. Obiectivele cuantificabile sunt obligatorii și trebuie luate în calcul la determinarea componentei variabile a indemnizației membrilor CS.
Prin hotărârea acționarilor din 15 mai 2018 a fost aprobată acordarea componentei variabile fiecărui membru al CS pentru anul 2017 în cuantum de 5 remunerații fixe lunare (5X 10.635=53.175 lei) pe baza Notei privind aprobarea acordării componentei variabile a remunerației membrilor CS pe anul 2017 întocmită de membrii Directoratului și fără a analiza îndeplinirea obiectivelor cuantificabile obligatorii de către membrii CS.
Reprezentanții AGA au considerat că modificarea indicatorilor cheie de performanță nu se încadrează în sitațiile prevăzute de legislația în vigoare.
Având în vedere faptul că reprezentanții AGA au respins propunerile de modificare a indicatorilor de performanță al membrilor CS și Directoratului, s-a constatat faptul că membrii Directoratului nu au îndeplinit indicatorii de performanță în proporție de 20,52% din total.
- Șase lideri de sindicat sunt și inspectori de muncă
În perioada 11 ianuarie 2019-17 ianuarie 2019, la nivelul CEO a avut loc un conflict spontan de muncă cu consecințe asupra activității economice a companiei, în urma căruia veniturile obținute de companie de pe PZU și pe Piața de echilibrare s-au diminuat cu 19.100.000 lei, iar costurile suplimentare cu repornirea blocurilor energetice au fost de 600.000 lei.
Cei 6 reprezentanți legali ai organizațiilor sindicale au atribuții stabilite de președintele directoratului pentru preîntâmpinarea conflictelor de muncă, fiind în același timp și inițiatori ai conflictelor de muncă în calitate de reprezentanți legali ai organizațiilor sindicale.
Conform statului de plată aferent lunii decembrie 2018, ocupanții posturilor de inspector protecție socială au realizat venituri brute (drepturi salariale și sporuri) cuprinse între 9.662 lei și 17.036 lei.
Adrian Marciuc, Eugen Iovan și Constantin Mitrescu au realizat venituri nete din salarii, atât de la CEO cât și de la sindicate.
CEO a susținut că sumele nete acordate angajaților care ocupă posturile de inspectori de protecție socială, în luna decembrie 2018 au fost cuprinse între 5.268 lei și 10.882 lei, însă din conținutul statului de plată aferent lunii decembrie 2018, pus la dispoziție de entitatea controlată, rezultă faptul că ocupanții posturilor de inspector protecție socială care au și calitatea de reprezentanți legali ai organizațiilor sindicale, au realizat venituri nete cuprinse între 7.452 lei și 12.702 lei.
Cu toate că Adrian Marciuc, Eugen Iovan și Constantin Mitrescu au îndeplinit funcții de conducere salariate în cadrul unor sindicate, iar contractele de muncă ale acestora, în cadrul CEO, ar fi trebuit suspendate de drept pe durata exercitării funcțiilor anterior menționate, în perioada 2017-2018, compania a plătit drepturi salariale de 252.478 lei cu încălcarea prevederilor din Codul Muncii.
- Cartel la contracte de transport și de pază
Au fost identificate aproximativ 20 de societăți de transport și 8 firme de pază, care participă la diverse proceduri de atribuire contracte, fie individual, fie în asociere, care anterior au fost contra-ofertanți la procedurile de achiziție organizate de CEO.
În urma documentării cu privire la acțiunile de control efectuate de Ministerul Energiei, s-a constatat că în perioada 17 octombrie 2017-17 septembrie 2018, Corpul de control a verificat mai multe aspecte, printre care a constatat că CEO a introdus în cadrul procedurilor de achiziție condiții care să faciliteze participarea operatorilor economici agreați, ceea ce a determinat crearea unui cartel, având consecințe asupra prețului practicat.
CEO ar fi trebuit să aplice pentru serviciile de transport personal și industrial proceduri de achiziție cu publicarea unui anunț de participare și/sau de atribuire în Jurnalul Oficial al UE. Cu toate acestea, CEO a încheiat contracte în valoare de 6,1 milioane lei pentru 2017 și de 14 milioane lei pentru 2018, prin aplicarea de proceduri de negociere fără invitație prealabilă la o procedură concurențială de ofertare, precum și a unor proceduri interne, cu încălcarea Legii privind achizițiile sectoriale.
Compania a ales în mod eronat procedura negocierii fără invitație prealabilă la o procedură concurențială de ofertare.
În februarie, pentru asigurarea serviciului de transport mixt, persoane și materiale, cu șofer, pentru divizia minieră, CEO a continuat încheierea de contracte prin negociere fără prealabilă la o procedură concurențială de ofertare, justificând expirarea contractelor încheiate anterior prin intermediul aceleiași proceduri.
Pe 17 februarie 2017, CEO a transmis ANAP justificarea alegerii procedurii invocând anularea unei proceduri al cărui număr de anunț de participare nu există, în SEAP, la această dată fiind publicat un anunț de participare pentru achiziționarea unor servicii de pază.
În urma documentării cu privire la acțiunile de control efectuate de Ministerul Energiei, s-a constatat că, în perioada 17 octombrie 2017-17 septembrie 2018, Corpul de Control al ministrului energiei a verificat mai multe aspecte. A fost constatat faptul că CEO a întârziat inițierea și derularea unor proceduri de achiziție publică cu scopul achiziționării de servicii în modaliatea negocierii fără invitație la o procedură concurențială de ofertare, pentru eludarea dispozițiilor legale privind achizițiile publice care impun organizarea de licitații publice.
Referitor la aspectele constatate, Ministerul Energiei a sesizat Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. Un risc major al derulării unui contract încheiat fără să respecte obligațiile referitoare la publicarea unui anunț de participare, conform prevederilor legislației achizițiile sectoriale, este acela că orice persoană interesată poate solicita instanței de judecată constatarea nulității absolute a contractului.
CEO a încheiat contracte pentru prestarea de servicii de pază bunuri și obiective, în valoare de 8 milioane lei pentru 2017 și de 11,9 milioane lei pentru 2018, prin aplicarea de proceduri de negociere fără invitație prealabilă la o procedură concurențială de ofertare, prin încălcarea Legii 99/2016. Ministerul Energiei a constatat aspecte legate de posibilitatea existenței unor înțelegeri, referitoare la prețul practicat, între operatorii economici, fapt pentru care a sesizat Consiliul Concurenței.
- Cărbune mai puțin și mai prost
Din analiza comparativă a stocurilor prevăzute de HG 760/2017 și de situațiile scriptice ale CEO a rezultat faptul că stocurile existente la nivelul companiei pentru perioada 15 noiembrie 2017-15 martie 2018 au fost mai mici decât cele prevăzute de actul normativ.
În 2018 a scăzut cantitatea de cărbune extrasă din cele 3 exploatări miniere la 21,2 milioane tone, de la 22,5 milioane tone lignit în 2017, în condițiile în care necesarul celor 4 sucursale energetice a crescut de la 20,6 milioane tone în 2017, la 21,5 milioane tone în 2018. Mai exact, în 2018, CEO a extras o cantitate cu 537 mii tone de lignit mai mică decât neecesarul, diferența fiind asigurată din stocurile existente. A fost înregistrată și o scădere a calității.
Printre aspectele verificate de Ministerul Energiei s-a aflat și creșterea consumului de cărbune, fapt cauzat, în principal, de lipsa investițiilor și a lucrărilor de reparații, ceea ce a afectat fiabilitatea și operarea blocurilor energetice, precum și utilizarea în procesul de producție a unui combustibil slab calitativ și a unor cantități mai mari de adaos de hidrocarburi cu impact asupra prețului de cost, din cauza lipsei fronturilor de lucru în activitatea de minerit.
CEO susține că principala cauză a scăderii producției de cărbune și a puterii calorifice a cărbunelui este reprezentată de nerealizarea exproprierilor, aspecte care nu au sustenabilitate, prin prisma constatărilor echipei de control.
Din analiza comparativă a stocurilor estimate de CEO și incluse în HG 773/2018 și de situațiile scriptice ale CEO a rezultate faptul că, nivelul stocurilor de cărbune existent în cadrul CEO la 31 decembrie 2018 și 31 ianuarie 2019 a fost sub nivelul aprobat pentru Programul de iarnă 2018-2019.
Din situațiile puse la dispoziție de CEO a rezultat faptul că, stocurile de cărbune raportate către Ministerul Energiei cuprind și stocurile ce aparțin Administrației Naționale a Rezervelor de Stat și Probleme Speciale (ANSRPS), deși aceste cantități de cărbune nu sunt proprietatea CEO.
Au fost identificate diferențe între stocul scriptic și stocul faptic în ceea ce privește cantitatea de cărbune. Astfel, la Termocentrala Rovinari, în documentele de gestiune de la data de 21 decembrie 2017 era evidențiată cantitatea de 64.243 tone lignit, iar în fapt a fost identificată cantitatea de 32.909 tone, rezultând un minus de 31.333 tone lignit (49%).
La exploatările miniere de cărbune Roșia-Rovinari, la data de 21 decembrie 2017, în documentele de gestiune, stocul de cărbune a fost în cantitate de 104.199 tone lignit, iar în fapt a fost identificată cantitatea de 79.320 tone, rezultând un minus de 24.879 tone.
CEO nu a asigurat cantitatea de cărbune asumată în conformitate cu programul stabilit prin HG 760/2017 privind programul de iarnă în domeniul energetic pentru asigurarea funcționării în condițiile de siguranță și stabilitate a Sistemului electroenergetic național în perioada 15 noiembrie 2017-15 martie 2018.
CE Oltenia a înregistrat în perioada 2017-2018 dezechilibre calculate de către OPCOM în valoare de 109,4 milioane lei. În perioada 1 ianuarie 2017-31 ianuarie 2019, CEO a înregistrat costuri în valoare totală de 39,4 milioane lei generate de opririle accidentale survenite ca urmare a defecțiunilor apărute în cadrul blocurilor energetice aparținând Sucursalelor Electrocentralelor Rovinari, Turceni, Ișalnița și Craiova II, costuri aferente dezechilibrelor negative.
- Certificatele de emisii de dioxi de carbon achiziționate la preț dublu
Achiziționarea certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră. CEO are obligația de a achiziționa până la data de 30 aprilie a anului următor un anumit număr de certificate pentru anul în curs. Începând cu 2015, certificatele sunt achiziționate de pe Bursa EEX, precum și prin intermediul mecanismului PNI 10c, prin care prețul de referință se calculează de două ori pe an, la 1 aprilie și la 1 octombrie.
Pentru 2017, compania a avut obligația achiziționării a 13,8 milioane de certificate din care în cursul exercițiului financiar a cumpărat 4,4 milioane de certificate la valoare de 26 lei bucata. Pentru restul s-au constituit provizioane de 352 milioane de lei, însemnând 37,7 lei/certificat. Însă diferența a fost achiziționată în 2018 contra sumei de 499,5 milioane lei, prețul ajungând atunci la 53,47 lei, comparativ cu anul 2017 când era 26,1 lei.
Pentru anul 2018, compania trebuia să achiziționeze 12,9 milioane certificate, din care a achiziționat 4,2 milioane la valoarea de 77,36 lei bucata. Pentru restul s-au constituit provizioane de 951,7 milioane, însemnând 110,2 lei/certificat.
Pe 25 ianuarie 2018, Direcția Oferte Vânzare a informat Directoratul cu privire la evoluția ascendentă a prețurilor certificatelor, prețul ajungând să depășească nivelul de 9 euro bucata de la 4,7 euro cât era cu jumătate de an în urmă.
Cu toate că membrii Directoratului au avut cunoștință de evoluția accelerată a prețului certificatelor, nu au fost achiziționate toate certificatele aferente anilor 2017 și 2018, în cursul anului, fiind preferată soluția achiziționării în cursul anului următor. Astfel, se constată că la nivelul CEO există deficiențe în ceea ce privește utilizarea fondurilor companiei în procesul de achiziționare a certificatelor. În luna mai 2018, CEO a avut un flux de numerar de 197,1 milioane lei și nu a achiziționat niciun certificat de CO2, deși Direcția Oferte Vânzare a informat Directoratul cu privire la evoluția ascendentă a prețurilor certificatelor.
Raportul urmează să fie transmis sau a fost transmis deja Ministerului Energiei, Ministerului Finanțelor, Curții de Conturi, Inspecției Muncii, dar și Unității de parchet competentă, pentru cercetarea unor posibile fapte de natură penală.
HotNews.ro a mai scris despre situația de la CE Oltenia.
INTERVIURILE HotNews.ro