Nevoia de somn imediat după trezire: detaliul care poate indica un risc mai mare pentru sănătate

Adulții care simt nevoia să doarmă pe parcursul zilei, mai ales înainte de prânz, par să aibă un risc mai mare de a suferi de afecțiuni care scad speranța de viață, comparativ cu cei care dorm doar noaptea, potrivit unui studiu american amplu, publicat la finalul lunii aprilie în JAMA Network Open.

Cercetarea, condusă de Mass General Brigham și Rush University Medical Center din Chicago, SUA, a urmărit timp de aproape 20 de ani 1.338 de persoane, folosind brățări care înregistrează mișcarea, și a descoperit că fiecare oră în plus de somn diurn e asociată cu un risc cu 13% mai mare de mortalitate, iar somnul de dimineață, cu o creștere de circa 30%.

Concluzia autorilor e că siesta, mai ales la ore matinale, ar putea fi un semnal comportamental al unei probleme de sănătate care încă nu a fost diagnosticată.

Ce au observat cercetătorii

Spre deosebire de majoritatea cercetărilor anterioare pe această temă, care se bazau pe declarațiile participanților, echipa coordonată de Chenlu Gao a folosit actigrafe, dispozitive purtate la încheietură, asemănătoare unor ceasuri inteligente, care înregistrează tiparele de activitate și odihnă pe parcursul zilei și al nopții. Studiul s-a desfășurat în cadrul Rush Memory and Aging Project, un proiect de referință din Statele Unite care monitorizează adulți de peste 56 de ani din nordul statului Illinois.

Pe parcursul celor 19 ani de urmărire, 926 dintre cei 1.338 de participanți, adică 69,2%, au decedat pe parcursul studiului, la o medie de aproximativ 7,5 ani de la includere, conform datelor publicate în JAMA Network Open.

Cercetătorii au definit somnul de zi drept orice perioadă de inactivitate de cel puțin cinci minute, înregistrată între orele 9:00 și 19:00. Au analizat patru parametri, printre care durata totală a somnului diurn, frecvența, variabilitatea zilnică și momentul din zi când avea loc cel mai des.

Risc mai mare de deces pentru fiecare oră în plus de somn diurn

Riscul de deces a crescut, în medie, cu 13% pentru fiecare oră în plus de somn de zi, iar fiecare episod suplimentar a fost asociat cu o creștere de circa 7%.

Momentul zilei a contat cel mai mult. Persoanele care aveau obiceiul să doarmă dimineața au avut un risc cu aproximativ 30% mai mare decât cele care se odihneau după-amiaza.

„Cel mai mult ne-a surprins legătura dintre somnul de dimineață și riscul mai mare de deces. Nevoia de a dormi în primele ore ale zilei poate semnala o schimbare a stării de sănătate”, a declarat Chenlu Gao, cercetătoare la Mass General Brigham, pentru The Boston Globe.

Autorii au ținut cont, în analizele statistice, de factori care ar fi putut distorsiona rezultatele: vârsta, sexul, indicele de masă corporală, fumatul, durata somnului de noapte, prezența unor afecțiuni cronice precum diabetul, bolile cardiovasculare sau depresia. Asocierea s-a păstrat și în urma acestora.

Când poate deveni siesta motiv de îngrijorare

Studiul nu spune că somnul de zi este periculos în sine. O pauză scurtă, de 20-30 de minute, poate îmbunătăți atenția, memoria și capacitatea de concentrare. Semnalul de alarmă apare când nevoia de somn devine frecventă, durează mult sau se instalează încă de la primele ore ale zilei.

„Este important să precizăm că vorbim despre o corelație, nu despre o relație de cauzalitate. Somnul de zi în exces indică, cel mai probabil, o problemă de sănătate subiacentă, cum ar fi afecțiuni cronice”, a punctat Chenlu Gao.

Cu alte cuvinte, dacă o persoană care nu obișnuia să doarmă ziua începe brusc să ațipească ore în șir, mai ales dimineața, ar fi bine să discute cu medicul. Apneea în somn, anemia, depresia, debutul demenței, problemele cardiovasculare sau efectele secundare ale unor medicamente se numără printre cauzele care fragmentează somnul de noapte și duc la somnolență în timpul zilei.

Inflamația și ritmul circadian dereglat, printre cauze

Autorii iau în calcul mai multe explicații biologice ale oboselii pe timpul zilei. Una dintre ele este inflamația cronică. Unele studii anterioare pe populații europene au arătat că adulții de vârstă mijlocie și vârstnicii care dorm frecvent peste zi au valori mai mari ale markerilor inflamatorii. O inflamație discretă, dar persistentă, poate întreține oboseala și este asociată cu un risc mai mare pentru numeroase boli.

A doua explicație ține de ritmul circadian, adică ceasul intern care reglează perioadele de somn și veghe. La adulții sănătoși, nevoia de somn este, în mod normal, mai mică dimineața și crește pe parcursul zilei. Dacă o persoană adoarme la scurt timp după trezire, acest lucru poate indica o dereglare a ritmului circadian. Cercetătorii leagă această schimbare și de bolile neurodegenerative. O analiză anterioară a aceleiași echipe, publicată în Communications Medicine, a arătat că somnul matinal este asociat cu un risc mai mare de demență Alzheimer la vârstnici.

Studiul indică o asociere, nu o relație cauză-efect

Cercetarea are câteva limite asumate de autori. În primul rând, este observațională, deci poate stabili o asociere, însă nu și o relație de cauză și efect. Altfel spus, nu se poate susține că somnul matinal în sine ar provoca decesul, ci că apare mai des la persoanele cu probleme de sănătate care, la rândul lor, scurtează viața. În al doilea rând, actigrafia înregistrează lipsa mișcării, nu activitatea creierului, așa că o stare de repaus în pat fără să dormi efectiv poate fi clasificată drept somn.

În al treilea rând, participanții au fost, în mare parte, adulți albi americani. Din acest motiv, rezultatele trebuie interpretate cu prudență când sunt raportate la alte populații sau la regiuni unde somnul de zi are o componentă culturală, cum se întâmplă în țările mediteraneene, unde siesta face parte din rutină.

Somnul de zi, măsurat mai atent

Studiul american aduce în discuție și folosirea dispozitivelor purtabile, precum ceasurile inteligente, brățările de fitness sau inelele care monitorizează somnul. Acestea i-ar putea ajuta pe medici să observe mai devreme schimbări în tiparul de odihnă al vârstnicilor, mai ales când somnul de zi devine frecvent, lung sau apare dimineața.

„Acum, când știm că există o corelație importantă între tiparele de somn de zi și mortalitate, putem argumenta în favoarea introducerii unor evaluări obiective ale somnului diurn cu ajutorul dispozitivelor purtabile, pentru a anticipa afecțiuni și a preveni declinul”, a explicat autorul studiului.

Pentru cei care dorm ocazional ziua, se recomandă ca fiecare episod să nu depășească 10-30 de minute și să fie în prima parte a după-amiezii, pentru a nu afecta somnul de noapte. Siestele care depășesc o oră, mai ales dimineața sau când se prelungesc spre seară, ar trebui discutate cu medicul, în special dacă sunt însoțite de sforăit puternic, treziri frecvente, dificultăți de concentrare sau modificări ale memoriei. La adulții peste 60 de ani, un consult la un specialist în somnologie sau pneumologie poate identifica apneea în somn, sindromul picioarelor neliniștite sau alte cauze tratabile ale somnolenței diurne.

Echipa de la Mass General Brigham a precizat că rezultatele trebuie confirmate pe loturi mai diverse din punct de vedere etnic și geografic, iar cercetările viitoare vor încerca să clarifice mecanismele biologice prin care somnul matinal este asociat cu un risc mai mare de deces.