Înfruntare finală la Curtea de Apel: A fost corectă sancțiunea impusă de ASF fostei șefe NN Pensii sau a fost la comandă politică? Instanța se va pronunța pe 16 octombrie

ASF ar fi acționat ilegal și disproporționat în cazul fostei șefe a NN Pensii, căreia i-a fost retrasă posibilitatea de a se mai angaja 10 ani pe o poziție similară și a fost amendată și cu 100.000 de lei, a susținut marți avocatul Ralucăi Țintoiu, la ultimul termen din procesul deschis anul trecut în scandalul posibilei naționalizări a pilonului II de pensii. Sancțiunea, aplicată în urma unor declarații ale liderului PSD, Liviu Dragnea, ar fi una disproporționată, a spus avocatul reclamantei, aducând ca martor un expert în head-hunting pentru a arăta gravitatea unei astfel de sancțiuni. De cealaltă parte, avocata ASF a susținut că sancțiunea ar fi fost legală și proporțională și a punctat că Țintoiu nici măcar nu a încercat să se angajeze pe o poziție similară până acum.

Aproape două ore a durat ședința finală de judecată de marți de la Curtea de Apel București în dosarul care Raluca Țintoiu, fosta șefă a NN Pensii, cere anularea sancțiunii primite de la ASF în scandalul din 2017 privind posibila naționalizare a fondurilor de pensii private (pilonul II de pensii).

Cea mai interesantă parte a fost audierea unui expert în head-hunting, Mircea Țiplea, consultant senior în cadrul AMROP România, adus ca martor de avocatul Cosmin Vasile, cel care o apără pe Raluca Țintoiu în acest dosar.

După ce judecătorul l-a atenționat pe Țiplea că legea pedepsește mărturia mincinoasă, i-a cerut acestuia să-și descrie ocupația și să precizeze care sunt relațiile cu părțile în cauză și dacă știe pentru ce a fost propus ca martor.

Mircea Tiplea

Foto: Arhiva personala

„Sunt head hunter, adică mă ocup cu recrutarea de poziții de conducere pentru AMROP, o organizație globală de recrutare, prezentă în 15 țări. În România este prezentă de 20 de ani. AMROP este lider pe acest segment de piață și este între primii 10 la nivel mondial. În cadrul AMROP am poziția de consultant senior, ceea ce înseamnă că în numele clienților recrutez poziții de conducere/management. Am cunoscut-o pe Raluca Țintoiu în momentul în care, după sancționarea acesteia de ASF, am fost angajați de către NN pentru a recruta un înlocuitor pe postul ocupat anterior de reclamantă, ocazie cu care am dialogat și cu aceasta. Nu am nici un interes în prezenta cauză și nu am avut nicio relație cu pârâta (n.a ASF)„, a spus consultantul.

Întrebat care este motivul pentru care a fost solicitat ca martor în acest proces, Mircea Țiplea a precizat:

– Mi s-a cerut să depun mărturie asupra impactului pe care o astfel de decizie îl are în șansele găsirii altui loc de muncă.

– În practica de recrutare există un proces foarte important denumit verificarea referințelor. În această etapă sunt realizate atât verificări din referințe publice (de la informații apărute pe Google până la date apărute pe portalul instanțelor de judecată), cât și referințe private, ocazie cu care se intervievează foști colaboratori ai celor selectați în lista scurtă, adică pe lista potențialilor selectați pentru un anumit job, pentru a afla informații cu privire la competențele profesionale și valorile morale ale acestora.

– De regulă, nu includem pe lista scurtă persoanele cu un risc reputațional. Ca o paranteză pe care aș dori să o fac cu privire la ce s-a considerat esențial în recrutare pe parcursul istoriei acesteia, menționez că dacă în anii ’60-’70 accentul se punea pe calificări, în perioada anilor ’80-’90 accentul se punea pe încredere, în prezent esențială este considerată reputația.

– Menționez că reputația, fiind un concept nu foarte ușor de definit, se consideră că are la bază percepția. Legea nescrisă după care se ghidează organizațiile este ‘percepția este realitatea’. Reputația unui lider are un impact asupra organizației însăși, asupra angajaților și clienților.

– Dacă reclamanta ar dori să acceseze un post într-o industrie reglementată, adică într-o industrie în care numirea dumneaei face obiectul unei aprobări din partea unei instituții de reglementare, este foarte puțin probabil ca un angajator să riște să o angajeze ținând cont de sancțiunea ce i-a fost aplicată.

– În ipoteza în care ar participa la un concurs pentru ocuparea unui post de conducere într-o industrie care nu e reglementată, de asemenea pot apărea probleme, deoarece majoritatea companiilor se ghidează după un set de valori pe care-l fac public atât în cadrul acestora cât și față de partenerii de afaceri, de respectarea cărora depinde reputația.

– În toată activitatea mea nu am întâlnit vreo companie care să nu aibă printre valori pe una legată de etică sau moralitate.„, a declarat consultantul chemat ca martor în apărarea fostei șefe NN Pensii.

Ce s-ar întâmpla dacă Raluca Țintoiu ar câștiga în instanță? Riscul unei dificultăți la angajare tot ar rămâne, mai ales pe piața din România unde actorii care depind de un reglementator nu ar dori ‘să se pună rău’ cu acesta

Acesta a fost momentul în care judecătorul l-a întrerupt pe consultantul în head-hunting, întrebându-l ce s-ar întâmpla ‘în măsura în care, speculând, hotărarea din acest dosar i-ar fi favorabilă reclamantei’. Ar mai subzista vreunul dintre aceste riscuri sau tot ar mai rămâne ceva?

„Pragmatic vorbind, ceva tot va rămâne. Chiar și în măsura în care actul de sancționare ar fi anulat, tot ar rămâne riscul unei dificultăți în angajare, cu atât mai mult în privința pieței din România, unde actorii care depind de un reglementator nu ar dori ‘să se pună rău’ cu acesta. Însă, pentru majoritatea angajatorilor, o decizie care ar absolvi-o de sancțiune ar rezolva și chestiunea reputațională.„, a răspuns consultantul.

Pentru ce fel de job și poziție ar fi calificată Raluca Țintoiu, raportat la CV-ul acesteia?

„Judecând prin raportare la CV-ul doamnei Țintoiu, din perspectiva noastră, aceasta ar fi fost calificată să ocupe o funcție de director general în cadrul unei organizații de talie mare în domeniul financiar sau în cadrul unei industrii în care domeniul financiar ar fi fost important.”, a răspuns apoi consultantul la întrebarea adresată de avocatul fostei șefe NN pensii.

Ofensiva avocatei ASF: Aceasta a pus sub semnul întrebării competențele și mărturia martorului

Acesta a fost momentul în care avocata ASF, Raluca-Andreea Niculescu-Gorpin, a prezentat mai multe înscrisuri către judecător, punând în discuție competența și mărturia consultantului.

„Am făcut exact ce a spus consultantul. Am căutat pe Google, am căutat pe portalul instanțelor de judecată, aflând despre acesta niște informații pe care cu permisiunea dvoastră aș dori să le prezentăm pentru a le valida sau invalida”, a spus avocata ASF.

Aceasta a solicitat detalii de CV, despre dosarele contravenționale pe care le are pe portalul instanțelor și activitatea sa la firma Edy Holdings din Amsterdam.

„- Menționez că am fost sancționat contravențional pentru depășiri de viteză, dacă îmi aduc bine aminte, în 3 rânduri, am contestat sancțiunile în instanță, în două situații am câștigat, iar într-un caz am pierdut.

– În perioada 2010-2012 am ocupat o poziție de director în Edy Holdings Amsterdam, atribuțiile mele fiind non-executive în domeniul de investiții. Sunt economist de profesie, până în 2009 am activat în cadrul unor companii multinaționale, cariera culminând cu aceea de director financiar al companiei Coca-Cola România și Moldova.

– După 2009, preocupările mele personale au fost în domeniul fondurilor de investiții și al antreprenoriatului, fiind acționar singur sau cu partenera mea în companii din mai multe industrii: agricultură, logistică, ospitalitate și consultanță de afaceri (incluzând aici recrutarea de personal). Compania care deține licența AMROP în România este deținută de partenera mea. Din 2015, ocup o funcție executivă în cadrul aceastei companii.”, a răspuns Țiplea.

Avocata ASF a precizat apoi că nu vede unde este experiența de 18 ani în recrutare, solicitându-i acestuia explicații.

„Experiența mea de 18 ani se referă la domeniul mai larg al managementului, iar nu la cel al recrutării de personal. Din pozițiile de management ocupate de-a lungul timpului, am avut mereu responsabilități pe domeniul de recrutare de personal. Din postura de consultant, fac acest lucru începând din 2015”, a spus Țiplea.

Avocata ASF a întrebat dacă știe ca Raluca Țintoiu să fi aplicat la vreun job similar după sancțiune.

„Nu am cunoștință dacă, după aplicarea sancțiunii, reclamanta a candidat pentru ocuparea unui post similar. Din câte cunosc, în prezent, reclamanta ocupă o poziție la nivelul biroului central al NN, dar nu cunosc amănunte. Nu pot să precizez cu adevărat dacă ocuparea postului prezent afectează reputația reclamantei, întrucât nu cunosc amănunte despre acest post, însă presupun că mutarea ei pe un post în afara României s-a făcut tocmai în vederea evitării reputației negative pe care dumneaei a căpătat-o în România. Percepția mea este că alegând nu să-i întrerupă contractul de muncă al reclamantei, ci să-i ofere acesteia un alt post, NN a fost solidar cu aceasta.„, a spus consultantul.

Pledoariile finale: Avocatul Ralucăi Țintoiu a făcut o cronologie a cazului, subliniind că decizia ASF ar fi ilegală și plecată de la declarațiile lui Liviu Dragnea

A urmat apoi prezentarea concluziilor finale ale avocaților, avocatul Ralucăi Țintoiu făcând o cronologie a cazului și subliniind că decizia fulger luată de ASF ar fi ilegală și plecată de la declarațiile lui Liviu Dragnea.

„Pe 11 aprilie, într-o zi de marți, a circulat mailul respectiv (n.a scrisoarea de informare a NN pensii). Pe 12 aprilie are loc o ședință ordinară a ASF, în cadrul căreia se discută fără să fie pe ordinea de zi și mailul respectiv. Concluzia este că nu se ia nicio măsură pentru că nu e nimic de făcut în legătură cu faptul că NN a trimis un mail. Acest lucru rezultă din declarația publică făcută de Mișu Negrițoiu, la momentul respectiv președinte al ASF. Pe 12 aprilie seara, are loc o intervenție în care președintele Coaliției de Guvernare domnul Liviu Dragnea stabilește că ceea ce a făcut această companie olandeză este inacceptabil si ca ASF trebuie să acționeze pentru a fi un exemplu. În aceeași seara de 12 aprilie, dna Țintoiu primește o invitație de a se prezenta a doua zi la ASF, nu pentru audieri, ci pentru discuții.”, a spus avocatul Cosmin Vasile.

Avocatul a amintit apoi cum a doua zi a urmat o decizie-fulger, de sancționare, luată de consiliul ASF în paralel cu ‘așa zisa audiere’ a Ralucăi Țintoiu, iar la câteva minute după luarea deciziei a fost convocată conferința de presă în care Ion Giurescu, vicepreședintele ASF și responsabil al sectorului de pensii private, a anunțat sancțiunile către NN Pensii și directoarea acestei companii.

Acesta a subliniat cum ulterior sancțiunilor, ASF a demarat un control inopinat post-factum, dar și declarațiile publice făcute după ceva timp de Mișu Negrițoiu, președinte ASF la momentul sancțiunii, care întrebat de un jurnalist, într-o emisiune, care este atunci explicația pentru această sancțiune, a declarat: „Da, influență politică fără doar și poate”.

În cererea de anulare a sancțiunii, avocatul Ralucăi Țintoiu a criticat următoarele:

– lipsa convocării unei ședinte a Consiliului ASF conform regulamentelor care reglementează activitatea acestui for.

– nejustificarea cazului temeinic, care permite ca în mod excepțional, prin derogare de la regulă, o ședință extraordinară să fie convocată.

– lipsa cvorumului necesar luării unei decizii ASF. Avocatul a susținut că legea stabilea un cvorum de jumătate plus unu din membrii Consiliului ASF, care are 9 membri. Ar fi trebuit, a spus acesta, ca decizia să fi fost luată de 6 membri ai Consiliului ASF, acest cvorum de 6 membri fiind stipulat și în procedura internă operațională privind organizarea și funcționarea ședințelor Consiliului ASF.

– lipsa controlului prealabil.

– nemotivarea acestei decizii atât în fapt, cât și în drept.

„Nu a existat niciun impact negativ după trimiterea acelui mail asupra clienților, iar ca un paradox apropos de ce s-a discutat atunci, undeva la 2-3 luni de la sancțiune, la unele din desele schimbări de Guvern, ministrul Mișa, cel care urma să fie instalat ca ministru al Finanțelor, a declarat că urmează să fie desființat pilonul II de pensii. Rezultatul acelei declarații a unui viitor ministru a fost scăderea dramatică a indicelui BET și a afectat nu piața pensiilor private, ci piața bursieră pentru că aceste companii care administrează fondurile de pensii sunt cei mai mari jucători instituționali pe piața bursieră din României. Am formulat în subsidiar și o cerere de schimbare a sancțiunii care este cea mai gravă cu una care este cea mai blândă.”, a mai subliniat avocatul Cosmin Vasile.

Acesta a acuzat și lipsa de proporționalitate a sancțiunii ASF.

„Dacă ne uităm la istoria ASF, cea mai gravă sancțiune s-a aplicat o singură dată, sau un singur caz l-am identificat noi, când SSIF Harinvest a fugit cu banii clienților. La falimentul Astra Asigurări și Carpatica, administratorii care au fost socotiți vinovați de ASF pentru ce s-a întâmplat acolo, nu au primit o asemenea sancțiune.”, a spus acesta.

Avocatul Ralucăi Țintoiu mai solicită în acest dosar plata unor daune morale de 1.000 de euro.

„În privința daunelor morale, este vorba de o conduită cu intenție a ASF. ASF nu a încălcat legea din greșeală, ci a acționat intenționat pentru a reprima o libertate de exprimare, în contextul în care scrisoarea respectivă pe un fundal al unor discuții publice pe subiectele respective era să spunem neplăcută, indezirabilă pentru ASF și pentru factorul politic. În acest context, cu intenție au aplicat această sancțiune și cu intenție au convocat conferința de presă pentru a transmite public mesajul: Iată ce se întâmplă când astfel de discuții pe care le purta toată lumea sunt antamate și de o companie de pensii.„, a spus acesta.

Avocata ASF: Decizia ASF a fost luată în mod legal/Raluca Țintoiu nu a arătat în ce măsură calificarea sa au împiedicat-o să nu ocupe altă funcție decât la biroul central al NN din Haga

De cealaltă parte, avocata ASF, Raluca-Andreea Niculescu-Gorpin, a arătat că martorul nu știe ca Raluca Țintoiu să fi aplicat pentru o poziție similară și nici aceasta nu a arătat în ce măsură calificarea sa au împiedicat-o să nu ocupe altă funcție decât la biroul central al NN din Haga.

– Prima critică invocată este modalitatea de convocare a Consiliului pentru ședința extraordinară, corelată cu pretinsa lipsă de cvorum. Așa cum am arătat, potrivit reglementărilor în vigoare, convocarea a fost făcută cu respectarea procedurii și a normelor interne, respectiv la data de 13 aprilie 2017, prin fax, fiind menționată și atașată nota privind subiectul ședinței, iar potrivit reglementărilor o convocare în situații care impun acest aspect poate fi făcută și în aceeași zi, neexistând nicio limitare a perioadei de timp în ore sau minute.
– În ceea ce privește convocarea reclamantei la audieri și aceasta a fost făcută regulamentar. Reclamanta s-a prezentat atunci la audieri, însușindu-și modalitatea de desfășurare a acestora, inclusiv declarațiile pe care le-a făcut, prin semnarea procesului verbal de audiere.
– În ceea ce privește cvorumul, am arătat că numărul de 5 membri prezenți și semnatari ai deciziei de sancționare reprezintă cvorumul legal față de cei 8 membri ai Consiliului aflați în funcție la acel moment, un post fiind vacant.
– Precizarea din normele interne cu privire la 6 membri are în vedere situația în care toți cei 9 membri ai Consiliului sunt în funcție și nu există niciun post vacant, neexistând nicio reglementare contrară care să arate că în situația vacantării unui post cvorumul nu este intrunit prin numărul de membri calculat la totalul membrilor existent la acel moment.
– În ceea ce privește critica referitoare la control, legislația spune că există trei tipuri de control: permanent, inopinat și periodic, însă nu avem nicăieri o precizare care să impună existența simultană sau cumulativă a acestor controale. Din contra, controlul este alternativ raportat la situația concretă. În cazul sancțiunii aplicate reclamantei a fost o procedură de control permanent.
– Faptul că ulterior deciziei de sancționare au fost declanșate alte tipuri de control, respectiv controlul inopinat, nu afectează sub nicio formă modalitatea procedurală în care s-a efectuat toată procedura de audiere și desfășurare a ședinței Consiliului, rezultând decizia de sancționare a reclamantei în cadrul controlului permanent.
– Cu privire la daunele morale, nu se probează de către reclamantă, martorul a arătat că nu știe detalii dacă aceasta ar fi făcut demersuri de a aplica pentru o poziție asemănătoare sau apropiată de cea pe care nu o mai ocupă în acest proiect, nu a probat că ar fi depus o procedură de ocupare a unui loc de muncă cu atribuții similare și că din cauza amenzii primite în calitate de administrator al NN Pensii nu ar fi putut să ocupe acest post.”, a argumentat avocata ASF.

La final judecătorul a spus că instanța rămâne în pronunțare pentru 2 săptămâni, soluția urmând a fi anunțată pe 16 octombrie 2018, la condică.