Nodulii pe tiroidă nu se operează întotdeauna. Prof. dr. Valentin Muntean: „Nici cancerul de mici dimensiuni nu trebuie neapărat operat”

Tot mai mulți oameni află la un control de rutină că au noduli pe tiroidă, dar vestea nu înseamnă automat cancer și nici operație. Chiar și atunci când nodulii sunt suspecți și chirurgia devine necesară, medicii nu mai scot în toate cazurile întreaga glandă, pentru că intervențiile au devenit mult mai precise, explică prof. dr. Valentin Muntean, chirurg specializat în patologia endocrină în cadrul Spitalului MedLife Humanitas din Cluj-Napoca.  

Nodulii tiroidieni reprezintă una dintre cele mai frecvente probleme ale glandei tiroide, cu o prevalență care poate varia între 20% și 60% la anumite populații. În cele mai multe cazuri, prezența nodulilor nu este asociată cu simptome specifice, astfel că majoritatea oamenilor află întâmplător că au noduli la nivelul glandei tiroide, fie la o ecografie, fie în urma altor investigații care surprind și regiunea cervicală. 

„Nodulii tiroidieni sunt extrem de frecvenți. Dar imensa majoritate sunt noduli benigni, care nu necesită tratament chirurgical“, spune prof. dr. Valentin Muntean.

În trecut, ajungeau la chirurg mai ales cazurile cu noduli tiroidieni care se palpau și se observau cu ochiul liber: gușă mare, deformări vizibile la nivelul gâtului, însoțite de simptome sau dereglări de funcție tiroidiană. Astăzi, medicii se întâlnesc tot mai des cu o cu totul altă situație: leziuni mici, descoperite incidental, la pacienți care nu au niciun disconfort și care, uneori, nici nu ar fi știut că au o problemă medicală dacă nu ar fi făcut întâmplător o investigație medicală.

Acest lucru a schimbat radical și modul de abordare a pacientului, și felul în care se ia decizia de tratament. Nu orice nodul trebuie operat. De fapt, cei mai mulți nu ajung niciodată la chirurgie.

Pașii de după depistarea unui nodul

Primul lucru important de știut este că simpla prezență a unui nodul, observată în cadrul unei ecografii de rutină, nu spune aproape nimic, de una singură, despre gravitatea situației. În cele mai multe cazuri, pacientul ajunge mai întâi la medicul endocrinolog, unde sunt evaluate funcția tiroidei și caracteristicile nodulului.

Analizele de laborator arată dacă glanda funcționează normal, iar ecografia cervicală oferă detalii esențiale despre aspectul formațiunii. În prezent, ecografia tiroidiană a devenit o investigație de mare finețe. Medicul poate evalua dimensiunea, conturul, structura și vascularizația nodulului și îl poate încadra într-un scor de risc numit TI-RADS.

Acest scor estimează probabilitatea ca nodulul să fie malign. Dacă riscul este mic, pacientul rămâne, de regulă, în monitorizare. Dacă riscul este mai mare, următorul pas este puncția cu ac fin. „Ecografia și puncția cu ac fin, investigația care a schimbat profund modul în care sunt selectați pacienții, sunt cele două criterii foarte importante pe baza cărora se indică tratamentul chirurgical“, spune medicul.

Estimativ, proporția nodulilor care ajung să necesite operație este mică. Statistic, aproximativ 5% din totalul nodulilor sunt suspecți și nici în acest caz nu este categorică decizia de a interveni chirurgical. 

De ce nu se mai îndepărtează întotdeauna toată tiroida 

Medicina a devenit mult mai precisă în ultimii ani, inclusiv în chirurgia tiroidei. „Decizia de a opera sau nu s-a schimbat foarte mult. În prezent, a fost emis încă un Ghid al Asociației Americane pentru Tratamentul Afecțiunilor Tiroidei (American Thyroid Association) care spune că unele leziuni de mici dimensiuni dovedite ca fiind cancer pot fi urmărite – este vorba despre cancere cu evoluție mai bună, cum sunt cele diferențiate. Cu alte cuvinte nu trebuie neapărat operate. În plus, dacă mai demult, când exista o tumoră malignă tiroidiană se recomanda tiroidectomia totală, în multe situații acum se acceptă extirparea doar a unei jumătăți din glandă și urmărire pentru lobul restant“, detaliază chirurgul endocrin.

Pentru anumite tipuri de tumori, studiile pe loturi foarte mari de pacienți au arătat că rezultatele pe termen lung sunt foarte apropiate între tiroidectomia totală (eliminarea chirurgicală a întregii glande tiroide) și lobectomie (extirparea unui singul lob). Această diferență contează foarte mult când vine vorba despre complicații, subliniază prof. dr. Muntean.

De ce se tem pacienții de operație

Complicațiile asociate îndepărtării chirurgicale a întregii tiroide pot afecta semnificativ calitatea vieții. Una dintre aceste complicații este afectarea nervului laringeu recurent, important pentru voce. O altă complicație este hipocalcemia permanentă, care apare atunci când glandele paratiroide sunt lezate sau își pierd funcția după operație. Aceste glande foarte mici, aflate în imediata vecinătate a tiroidei, controlează metabolismul calciului.

Atunci când se extirpă doar un lob tiroidian, riscul de afectare a paratiroidelor scade mult, iar riscul de lezare nervoasă este, practic, redus la jumătate, potrivit chirurgului endocrin. Pentru un pacient tânăr, pentru cineva care vorbește mult profesional sau pentru cineva care vrea o intervenție cât mai puțin invalidantă, păstrarea unui lob tiroidian poate fi foarte importantă.

Dependența de pastile: cât afectează calitatea vieții

Mulți pacienți se tem că, dacă li se elimină toată tiroida, vor deveni „dependenți“ de tratamentul de substituție, ceea ce le va afecta calitatea vieții. Este una dintre cele mai frecvente preconcepții cu care ajung la chirurg. În realitate, tratamentul de substituție tiroidiană este, de cele mai multe ori, simplu, bine tolerat și eficient.

Practic, este vorba despre o tabletă luată o dată pe zi, care înlocuiește hormonii pe care glanda nu îi mai poate produce. Nu este o moleculă străină organismului, ci echivalentul hormonului tiroidian natural.

Totuși, pentru unii pacienți, ideea de a rămâne cu o parte din glandă și de a nu lua tratament zilnic cântărește mult în decizie. Iar aici intervine una dintre marile schimbări din medicina modernă: pacientul este implicat real în alegerea tratamentului. „Preferințele pacientului devin în tot mai mare măsură un factor important în tipul de tratament ales“, subliniază prof. dr. Valentin Muntean.

Cum a devenit chirurgia tiroidei mult mai precisă

Deși, în esență, operațiile de tiroidă sunt aceleași ca principiu de bază, contextul în care sunt făcute astăzi este complet diferit de cel de acum câteva decenii. Cea mai importantă schimbare, spune chirurgul, este specializarea. Dacă în trecut glanda tiroidă era operată de chirurgi generaliști, medici ORL sau chirurgi oro-maxilo-faciali, astăzi, în multe centre mari, există echipe dedicate exclusiv patologiei tiroidei și paratiroidelor.

Această supraspecializare se observă în toate detaliile: de la finețea indicației chirurgicale până la calitatea rezultatului estetic și reducerea complicațiilor.

În timpul intervenției, nervii laringei recurenți pot fi monitorizați prin neuromonitorizare, ceea ce ajută la protejarea vocii. Glandele paratiroide pot fi identificate și verificate intraoperator cu ajutorul tehnologiilor bazate pe lumină în infraroșu apropiat (near infrared – NIR), ceea ce permite conservarea lor mai bună. 

La fel de important este că pacientul nu mai este tratat de un singur medic, ci de o echipă: endocrinolog, imagist, citopatolog, chirurg, oncolog, specialist ORL, uneori foniatru și, desigur, medicul de familie. Această abordare multidisciplinară face ca deciziile să fie mai bine calibrate, iar parcursul pacientului să fie mai sigur, subliniază medicul.

Diagnosticul de cancer tiroidian nu mai are aceeași încărcătură ca în trecut

Diagnosticul de „cancer“ sperie, în mod firesc, aproape pe oricine. Dar în cazul multor cancere tiroidiene diferențiate, prognosticul este foarte bun, iar șansele de control complet al bolii sunt mari, spune prof. dr. Valentin Muntean.

„Marea majoritate a pacienților pot să uite că au avut vreodată o problemă medicală“, precizează chirurgul.

Boala nu trebuie minimalizată, însă diagnosticată corect și tratată adecvat, ea poate avea o evoluție favorabilă, cu recuperare bună, rezultat estetic discret și reluarea unei vieți normale. Mulți pacienți rămân doar cu un control anual la endocrinolog și, în rest, își pot relua viața de dinainte de diagnostic.

***

Citește și alte articole informative, pe subiecte medicale, în secțiunea Facem România bine.

Acest articol este susținut de MedLife, cea mai mare rețea de servicii medicale private din România și face parte dintr-un demers amplu de informare și educare, dedicat prevenției și unui stil de viață sănătos, pe termen lung.

La MedLife, sănătatea este abordată cu atenție și responsabilitate, pornind de la nevoile reale ale fiecărui pacient. Deciziile medicale se bazează pe evaluări complexe, susținute de echipe multidisciplinare de medici buni și tehnologii de ultimă generație. Prin soluții moderne de diagnostic și tratament și, mai nou, prin expertiza în genomică și posibilitatea de identificare timpurie a riscurilor pentru boli comune sau asociate stilului de viață, MedLife își propune să ajute oamenii să aibă mai multă grijă de sănătatea lor.

Obiectivul este clar: prevenția activă și intervenția la timp, înainte ca problemele de sănătate să afecteze echilibrul și calitatea vieții. Pentru că sănătatea înseamnă mai mult decât absența bolii. Înseamnă energie, mobilitate și echilibru, la orice vârstă. MedLife investește constant în soluții care susțin o stare de sănătate durabilă și contribuie la o viață trăită bine, nu doar astăzi, ci pe termen lung.

Mai multe informații despre serviciile disponibile pot fi găsite pe https://www.medlife.ro/.

Articol susținut de MedLife