Noua stângă nu mai promite utopii. Promite să scadă facturile

De la Zoran Mamdani la Jacques Polanski, noua generație de politicieni de stânga abandonează vechile bătălii ideologice și caută ceva mult mai practic.

Stânga își schimbă din nou fața. Și de data aceasta nu vorbește doar despre redistribuirea bogăției, schimbările climatice sau participarea angajaților la managementul afacerilor.

Vorbește despre chiria care îi sufocă, facturile care tot cresc, locurile de muncă amenințate de inteligența artificială, scrie The Economist.

Într-o analiză amplă, publicația descrie apariția unui nou curent politic, pe care îl numește „socialismul Generației Z ”. O mișcare care își trage puterea din nemulțumirea față de creșterea costului vieții și din sentimentul că guvernele sunt mai interesate de crizele internaționale și problemele geopolitice decât de problemele cetățenilor de acasă, subliniază Naftemporiki.

Jurnalistul Dan Popa trimite în fiecare joi dimineață newsletterul „EconoMix”. Dacă te interesează finanțele personale și vrei să primești recomandări economice, te poți abona aici:

De la climă la costul vieții

The Economist ne amintește că fiecare epocă dă naștere propriei versiuni de socialism. După al Doilea Război Mondial, social-democrația europeană s-a bazat pe sindicate puternice și pe clasa muncitoare industrială, căutând să reglementeze capitalismul prin intervenția statului și redistribuirea veniturilor.

După criza financiară din 2008, a apărut „socialismul milenial”, care a promovat modele cooperative, participarea angajaților în consiliile de administrație și investițiile verzi.

Astăzi, însă, noua generație de politicieni de stânga are priorități diferite. Sloganul nu mai este tranziția verde, ci o relaxare a bugetului familiei. Iar asta îi conferă o atractivitate sporită.

Noii protagoniști

În SUA, primarul orașului New York, Zoran Mamdani, este probabil cel mai proeminent exemplu.

Susține înghețarea chiriilor, crearea de magazine alimentare cu prețuri mici și îngrijirea gratuită a copiilor cu vârsta de până la cinci ani.

În Canada, Avy Lewis, noul lider al NDP, propune lanțuri de magazine alimentare de stat în întreaga țară. În Marea Britanie, Jacques Polanski și Verzii solicită controlul chiriilor și transport gratuit pentru tineri.

În Germania, stânga înregistrează cele mai mari procentaje din ultimii ani, în timp ce în Franța Jean-Luc Mélenchon ia în considerare o nouă candidatură la președinție.

Potrivit The Economist, un numitor comun al tuturor acestor mișcări este promisiunea că statul poate reduce costul vieții.

Economia arată bine, cetățenii se simt prost

Succesul acestei noi tendințe nu este explicat direct de datele economice oficiale, observă The Economist.

În majoritatea economiilor dezvoltate, șomajul este aproape de minimele istorice, veniturile reale și-au revenit, iar piețele bursiere ating noi recorduri.

Cu toate acestea, s-a creat un decalaj fără precedent între economia înregistrată în indicatori și economia percepută de cetățeni. Chiriile mari, serviciile scumpe, costurile locuințelor și incertitudinea cu privire la viitor creează un climat de pesimism care alimentează noi căutări politice.

Frica de inteligența artificială

Inteligența artificială joacă, de asemenea, un rol decisiv.

Noua Stângă susține că inteligența artificială riscă să concentreze și mai multă putere și bogăție în mâinile câtorva giganți tehnologici, amenințând totodată milioane de locuri de muncă.

Sondajele citate de The Economist arată că peste șase din zece cetățeni din SUA, Marea Britanie și Canada sunt îngrijorați de răspândirea inteligenței artificiale, în timp ce majoritatea tinerilor americani consideră că această tehnologie le-ar putea limita perspectivele profesionale.

De aceea, mulți dintre noii politicieni de stânga solicită protecția lucrătorilor, restricții privind dezvoltarea centrelor de date și garanții ale locurilor de muncă pentru cei afectați de inteligența artificială.

Mai puțină ideologie, mai mult buzunar

Referirile la probleme precum diversitatea, incluziunea sau „rasismul structural” au fost reduse semnificativ. Chiar și schimbările climatice au trecut pe plan secund.

În schimb, mesajul este extrem de simplu: chirii mai mici, transport mai ieftin, îngrijire gratuită a copiilor, protecția locurilor de muncă și impozitarea super-bogaților.

De ce rezonează tinerii

Revista britanică pare deosebit de precaută față de aceste propuneri.

Ea susține că, de obicei, controlul chiriilor descurajează investițiile în locuințe și, în cele din urmă, limitează oferta, ceea ce duce la prețuri și mai mari. În același timp, avertizează că impozitarea excesivă a celor foarte bogați nu este suficientă pentru a finanța astfel de programe generoase și poate duce la scurgerea capitalurilor.

Totuși, publicația recunoaște că atractivitatea „socialismului Generației Z” va continua probabil să crească, deoarece ideile sale nu se mai limitează la stânga tradițională.

Multe dintre propunerile sale încep deja să fie adoptate, în diferite forme, de politicienii centriști și conservatori care caută răspunsuri la creșterea costului vieții și la tulburările provocate de inteligența artificială.