Noul Cod Fiscal care va intra in dezbatere publica din 2 februarie ar putea prevedea supraimpozitarea imobilelor darapanate

Supraimpozitarea imobilelor lasate in paragina, o propunere mai veche a Asociatiei Municipiilor din Romania, ar putea fi una dintre prevederile care vor fi cuprinse in noul Cod Fiscal. „Am luat act de solicitarea Asociatiei Municipiilor din Romania privind posibilitatea ca Autoritatile Publice Locale sa poata supraimpozita imobilele neingrijite. Este o propunere care va fi dezbatuta in discutiile MFP pe marginea noului Cod fiscal”, se arata intr-un raspuns al Ministerului Finantelor transmis la solicitarea HotNews.ro. Ministerul Finantelor precizeaza ca dezbaterile publice pe marginea noului Cod Fiscal vor incepe din data de 2 februarie.

Asociatia Municipiilor din Romania insista de mai mult timp pentru introducerea in Codul Fiscal a unor prevederi legate de supraimpozitarea imobilelor lasate in paragina, existand in acest sens mai multe discutii cu reprezentantii Ministerului Finantelor. In urma unor intalniri recente in cadrul careia a fost atins si acest subiect, ministrul finantelor Darius Valcov si secretarul de stat Dan Manolescu ar fi agreat ideea cuprinderii acestor prevederi in proiectul de Cod Fiscal care va fi supus dezbaterii publice la inceputul lunii februarie.

Supraimpozitare de pana la 5 ori fata de nivelul actual

Contactat de HotNews.ro, Ilie Bolojan, presedintele executiv al Asociatiei Municipiilor din Romania si primar al municipiului Oradea, a spus ca supraimpozitarea este o solutie pentru determinarea proprietarilor sa ia decizii in privinta imobilelor neingrijite pe care le detin. „Am solicitat ca printr-un articol de lege sa se prevada posibilitatea ca fiecare consiliu local sa poata supraimpozita de pana la cinci ori fata de nivelul actual aceste imobile. Ar insemna sa lase posibilitatea fiecarei autoritati locale sa decida daca supraimpoziteaza sau nu”, a afirmat Ilie Bolojan. Acesta a precizat ca sumele stranse din supraimpozitare s-ar face venituri a bugetele locale. Mai departe, ar urma sa fie infiintate fonduri la nivel local speciale pentru renovarea si restaurarea imobilelor neingrijite sau abandonate. Practic, banii din aceste fonduri speciale ar urma sa fie folositi tot pentru renovarea acestor imobile, prin acordarea de finantari cu diverse facilitati. In Oradea, functioneaza deja acest sistem al finantarilor pentru reabilitarea cladirilor darapanate. Insa sunt prea putine exemple de acest fel. In Bucuresti, de exemplu, nu sunt acordate facilitati, chiar daca e plin de cladiri care sunt pe punctul sa se prabuseasca, mai ales in centru.

O problema ridicata in cadrul discutiilor a fost cea legata de definirea imobilelor neingrijite. Ilie Bolojan sustine ca exista deja stabilite criteriile la nivelul Inspectoratului de Stat in Constructii.

In acest moment, proprietarii cladirilor aflate in paragina sau darapanate pot fi amendati, insa aceasta nu este o solutie pentru a-i determina sa ia masuri in vederea renovarii sau restaurarii, mai spune Bolojan. Potrivit acestuia, proprietarul primeste o amenda si scapa. A doua oara nu mai poate fi amendat.

Bolojan spune ca sunt multe cazuri in care proprietarii prefera sa nu ia nicio decizie in privinta imobilelor degradate pe care le detin. Asa s-a ajuns, de exemplu, in situatia in care sa fie dezvoltate ansambluri rezidentiale in jurul unor zone industriale sau a unor constructii abandonate de mai multi ani. Proprietarii acestor fabrici abandonate amana luarea unor decizii de vazare sau de dezvoltare, in asteptarea unor „vremuri mai bune”.

In Bucuresti sunt multe cladiri aflate in paragina de foarte multi ani, fiind de multe ori chiar un pericol pentru cetateni din cauza starii lor degradate. Exemple: Cladirea Hanului Solacolu, aflat la intersectia Caii Mosilor cu Strada Paleologu, Conacul de pe Kiseleff, Moara lui Asan si Casa de pe Visarion 8.