Între „scenariu realist” și fake-news. Ce trebuie să înțelegem din avertismentele despre pana de curent care ar putea lăsa Europa în beznă​

​Fizicianul Cristian Presură și consultantul în securitate energetică Cosmin Păcuraru explică, pe scurt, cum ar trebui să interpretăm știrile venite din Austria (și nu numai) despre blackout, pana de curent care ar putea lăsa Europa în întuneric. Presură: „Pierdem adeseori din vedere lucrurile din imediata noastră apropiere și ne speriem de potențiale pericole de la mari depărtări”.

Ce s-ar întâmpla dacă peste această pandemie s-ar suprapune și o pană masivă de curent, un blackout, care nu doar că ne-ar lăsa fără internet, dar și fără lucrurile de bază ale vieții: apă, încălzire, transport, sistem de sănătate etc?

Acest scenariu apocaliptic și-a făcut loc în mințile românilor în ultimele săptămâni, iar mulți au început să-și transmită pe grupurile de Whatsapp tot felul de știri alarmiste sau false pe acest subiect. Am primit și eu de la părinți astfel de link-uri.

Totul a fost declanșat de o campanie a Ministerului Apărării din Austria din luna octombrie prin care se dorea pregătirea populației și a autorităților pentru un scenariu ipotetic: o pană majoră de curent lovește Europa.

Obsesia ministrului apărării austriac pentru un blackout este mai veche și a mai fost mediatizată în Austria. Dar în România subiectul a prins abia acum, pe fondul scumpirilor care au transformat facturile la curent și gaze în adevărate „bombe” și „sperietori”.

Oamenii n-au înțeles nici până azi de ce au explodat facturile la energie, dar la televizor se tot spune că „e o chestie la nivel european”.

Știrile alarmiste despre blackout-ul care va lovi România au avut succes și din cauza faptului că în această perioadă trăim și mai mult pe internet, iar numeroase publicații au manipulat subiectul și l-au făcut să pară iminent. Până la urmă, dacă trăim o pandemie, de ce n-ar fi posibil să trăim și un blackout?

Despre ce a vorbit în realitate ministrul austriac?

Klaudia Tanner, ministrul Apărării din Austria. FOTO: Michael Indra/ AFP/ Profimedia

„Un scenariu realist, cum ar fi o pană de curent la nivel european, este oricând posibil”, explica în octombrie ministrul apărării de la Viena, Klaudia Tanner. Despre blackout, aceasta a mai scris și pe pagina sa de Instagram: „Este un risc realist și în același timp subestimat”.

Armata austriacă detaliază și cum se manifestă un blackout. Acesta reprezintă o criză prelungită pe mai multe zile în care majoritatea sistemelor care funcționează pe bază de energie electrică din țară se prăbușesc. Telefoanele, internetul, bancomatele, casele de marcat și toate sistemele de plăți vor pica, ceea ce înseamnă și că benzinăriile vor deveni inaccesibile.

Traficul va fi și el dat complet peste cap, semafoarele nu vor funcționa, traficul feroviar se va bloca, la fel și o parte din transportul public (metrou, tramvaie, troleibuze sau autobuze electrice).

Lifturile nu vor mai funcționa nici ele, ceea ce la o primă vedere poate părea o chestie facilă, nu și atunci când e vorba de lifturile din spitale. Apropo de spitale, fără generatoare pe combustibili fosili, și ele vor fi scoase din funcțiune.

Oficialii austrieci mai subliniază că este posibil ca sistemele de livrare a produselor alimentare, de igienă sau a medicamentelor să nu mai funcționeze. Sunt de așteptat și probleme cu furnizarea apei. În ceea ce privește remedierea situației, oficialii austrieci estimează că va dura cel puțin o zi până când rețeaua electrică va funcționa din nou în țara lor, iar la nivel european criza ar putea dura în jur de o săptămână.

Cu internetul sau telefonia mobilă situația ar putea fi chiar mai complicată, și ar putea fi necesare alte câteva zile pentru repunerea acestora în funcțiune.

Dar cât de ancorat în realitate este un blackout? Este posibil să cadă curentul în toată Europa, este un astfel de scenariu posibil?

După cum spuneam, nu este prima dată când austriecii avertizează asupra acestui pericol. La fel au făcut și după ce, pe 8 ianuarie, a existat o problemă la sistemul european de alimentare cu energie.

În România au fost afectate șase județe care au rămas timp de două ore fără curent electric. Asociația Operatorilor de Transport și Sistem din Europa –ENTSO-E a făcut atunci o investigație cu privire la cauze și a anunțat că a fost înregistrată o scădere temporară a frecvenței de aproximativ 200 mHz.

Acțiunile coordonate ale operatorilor de transport europene au asigurat stabilitatea sistemului și majoritatea țărilor nu au fost afectate. Practic, regiunea de sud-est a fost separată de restul Europei.

România și blackout-ul

Gara de Nord blocată în zăpadă 2012. FOTO: Daniel Mihăilescu/ AFP/ Profimedia

Expertul în securitate energetică Cosmin Păcuraru, remarca atunci, într-un articol pe contributors.ro, că specialiștii austrieci au indicat că problema s-ar afla în Europa de Est.

Practic ar fi fost vorba despre o abatere de frecvență care a dus la o scurtă întrerupere a rețelei electrice europene. Nu este foarte clar care au fost motivele incidentului, dar în orice caz este evident că există o continuitate în ceea ce privește aceste avertismente care vin din Austria.

L-am întrebat pe Cosmin Păcuraru ce părere are acum despre scenariul unui blackout. Specialistul crede că nu este nimic senzațional în faptul că armata Austriei se pregătește pentru scenariul unui blackout.

„Toate țările trebuie să aibă un plan de apărare civilă. Armata austriacă a făcut public documentul. Știu că și România trebuie să aibă un astfel de plan pentru blackout și orice dezastru.”

Tot el ne spune și că posibilele cauze pentru un blackout sunt multe.

„În România cel mai posibil ar fi să se ajungă în imposibilitate de a se aproviziona din producția internă sau din export. Azi România importă frecvent peste 1000 MWh. Este posibil ca într-o perioadă cu minus 15 grade, când nu bate vântul și nu este soare, deci regenerabilele să nu funcționeze, să nu avem nici de unde importa.

Scenariul unei astfel de situații, când nici hidro nu mai poate produce din cauza temperaturii este cam așa: se deconectează pe rând consumatorii mari industriali, care pot fi anunțați și gestionați mai ușor.

Populația nu poate fi deconectată deoarece majoritatea sistemelor individuale de încălzire sunt ținute în funcțiune de energia electrică. Consumul populației poate ajunge la 9000 MWh, ceea ce azi România nu poate produce!

Austria nu are nici ea un sistem energetic care să poată acoperi vârfurile de sarcină, și ea depinde de importuri. Sigur că guvernul austriac vrea să facă educație preventivă.”

Mai aflăm de la Cosmin Păcuraru că dacă ar fi să ne confruntăm cu un blackout regional, adică o bucată din SEN (Sistemul Energetic National) este deconectat – cel mai probabil în Ardeal sau Moldova, această pană de curent se ameliorează în câteva ore.

„Dacă e general, Dispeceratul Energetic Național nu poate face nimic. „Aprinderea” durează câteva zile. Problema este că nu poți să ai minus 15 grade și lipsă de energie electrică. Mulți oameni vor muri de frig, deoarece nu va mai funcționa nimic! De la magazinele care nu pot vinde decât pe cash, până la lifturi sau pompele care pompează apă curentă (rece) în case și apartamente.”

Ce ar trebui să facă autoritățile române pentru a evita scenariul unui blackout?

„Prioritatea zero: un ministru care să se priceapă la producția de energie și un secretar de stat care să se priceapă la transportul și distribuția de energie. Primul lucru ar fi să vadă ce capacitate de producție pe gaz sau cărbune mai poate funcționa, apoi să se apuce să construiască noi capacități mici și medii pe gaz.

Gazul este singura soluție rapidă de a asigura energia securitară. Următorul pas, să schimbe toți ageamii și toate sinecurile din directorate, consiliile de administrație sau de supraveghere”, răspunde Cosmin Păcuraru.

Fizicianul Cristian Presură crede că ar trebui să ne preocupe mai mult problemele locale

După ce am văzut o perspectivă aplicată a unui „blackout românesc”, care ne arată că un astfel de scenariu trebuie să fie luat în calcul de autoritățile de la noi (așa cum au făcut-o și austriecii), am vrut să aflăm și o perspectivă mai globală. L-am întrebat și pe Cristian Presură, fizician, inventator, autor și cercetător român, despre posibilitatea unui blackout.

„În mod practic, nu este posibil. În mod ipotetic, totul este posibil. Desigur, ne putem imagina furtuni magnetice solare extrem de puternice care să provoace scurtcircuite în transformatoarele rețelelor de transmisie. Furtuna magnetică din anul 1989, de exemplu, a scos din funcțiune hidrocentrala din Quebec pentru opt ore.

Însă o furtună magnetică ce ar crea o pană de curent în toata țara sau în toată Europa este greu de imaginat, mai ales că există tot felul de sisteme energetice care să preia sarcina de alimentare cu energie în situații critice.”, ne spune Cristian Presura.

Tot el mărturisește că este mult mai probabil ca penele de electricitate să fie provocate local de îmbătrânirea sistemelor de transport al electricității sau pur și simplu de incompetența conducătorilor unei nații.

„În martie 2019 Venezuela a suferit o pană de curent pentru cinci zile, iar aceasta nu a avut vreo cauză tehnică, ci pur și simplu prăbușirea economiei naționale. În urma ei au murit 26 de pacienți în spitale, după cum raportează organizația „Doctors for Health”.

De aceea, părerea mea este că ar trebui să fim mai puțin speriați de dezastrele naturale ce ar putea afecta doar ipotetic o țară întreagă sau toată Europa și să ne întoarcem privirea către probleme locale: centralele electrice învechite, sistemele de generare a curentului în caz de pană electrică din jurul spitalelor, sau pur și simplu încălzirea orașului.

Acestea ne afectează mult mai puternic și mult mai des și, în plus, pe acestea le putem remedia printr-un management serios.”

Totuși, îl întreb ce s-ar întâmpla dacă ar avea loc un astfel de „blackout” în România. Care ar trebui să fie primii pași pe care autoritățile ar trebui să-i facă pentru a remedia situația?

„Prima atenție trebuie acordată urgențelor: spitale și sistemele critice (centrale nucleare etc.).În funcție de durată, există o limită la care și populația de rând va fi afectată. Câteva ore în care lipsește dintr-o casă obișnuită electricitatea și curentul nu ar fi un dezastru, romanul a trăit astfel de situații în trecut și le mai trăiește și azi în unele orașe cu sisteme învechite de căldură și electricitate.

În acele ore trebuie protejate persoanele vulnerabile: bătrâni, bolnavi etc. Câți dintre administratorii de bloc au un plan de ajutorare a bătrânilor din bloc într-un astfel de caz? Fie chiar și niște sisteme de încălzire pe baterie sunt de mare ajutor.”

În ceea ce privește priza pe care a avut-o această poveste în România, domnul Presura îmi spune: „Cred că în România pierdem adeseori din vedere lucrurile din imediata noastră apropiere și ne speriem de potențiale pericole de la mari depărtări.

Era o glumă într-un timp cu cineva care dădea drumul la televizor să verifice vremea în Paris, deși el nu ajungea niciodată acolo. Mă miră și pe mine că adeseori suntem interesați prea puțin de lucrurile din jur care au o șansă mult mai mare să ne afecteze și care pot fi reparate: scăderea repetata a rețelelor de încălzire din cartier, străzile aglomerate care pot genera accidente, trotuarele pline de mașini și acestea sunt doar câteva.

Cred că dacă noi am avea aceeași reacție pe care am avut-o la fake news-ul cu „Europa în pragul unei pene catastrofale de curent” la problemele curente, din apropierea noastră, am pune o presiune mult mai mare pe politicieni și chiar am contribui la rezolvarea lor.”