„Nu avem o abordare suficient de pragmatica pentru a incuraja investitorii”

Iosif Pop este un personaj care nu mai are nevoie de introduceri. A fost unul dintre fondatorii Bancii Transilvania, una dintre foarte putinele banci cu sediul central in provincie. Dupa un scandal de notorietate, a fost eliminat din schema actionariatului Bancii Transilvania, chiar daca justitia i-a fost favorabila.

A cerut Statului Roman daune de 15 milioane de euro la Curtea Europeana a Drepturilor Omului ca reparatii morale pentru tracasarea la care a fost supus. Intre timp a pus bazele unui grup financiar puternic, ImoFinance Cluj, care opereaza inclusiv in domeniul imobiliar. Se implica in viata comunitatii de cativa ani ca membru in Consiliul Local Civic.

Stie sa cultive legume, fructe, „legume mari”. Ii place la Cluj pentru ca orasul „are farmecul lui”. In schimb, il deranjeaza lipsa de initiativa a administratiei locale.

Rep.: Spuneti-ne mai intai, sunteti multumit de modul in care evolueaza in ultimii doi ani piata economica din Cluj?

Iosif Pop: Ma astept sa fie un alt dinamism si ma astept demult la asta. Inainte motivam ca exista o administratie… ostila. Acum, e o administratie democrata, dar ritmul de dezvoltare nu s-a schimbat semnificativ.

Mai sunt niste investitii din bani publici, in principal canalizari, asfaltari, dar e ceva firesc pentru o localitate ca si Clujul, care se respecta.

Rep.: Ce credeti ca ii impiedica pe investitorii mari sa vina la Cluj? Semnalele din partea administratiei arata ca ei sunt interesati.

Iosif Pop: Una e sa faci afirmatia ca suntem deschisi, interesati si alta e sa creezi conditii. Or administratia locala are intotdeauna foarte multe parghii prin care poate sa opereze. Este parghia taxelor si impozitelor, a urbanismului.

O paleta intreaga pe care poate sa o foloseasca atunci cand doreste sa atraga investitorii.

Vedeam zilele trecute, intr-o prezentare la Primaria Cluj, un exemplu despre Dubai, in care aratam ca emirul a creat pur si simplu, prin vointa lui si a apropiatilor lui, o oaza de 44 de hectare, in care a spus „aici nu sunt taxe, aici nu sunt reguli ale Emiratelor, aici sunt reguli internationale, veniti bancilor si va dezvoltati aici.

Daca in 1999 erau primele o suta de banci toate arabe, acum intre primele o suta de banci multe sunt straine.

Rep.: De ce credeti ca nu exista un astfel de proiect la Cluj? Exista precedentul Dubai, dar nu a fost implementat in nici o alta tara, oricum nu in Romania.

Iosif Pop: Este foarte important sa-ti asumi ceva, daca vrei sa faci ceva. Apoi, gasesti si metode. In momentul in care ai stabilit o tinta si incepi sa lucrezi pentru atingerea ei … sigur, trebuie sa te lupti. Sa-ti faci un plan de afaceri, sa fii consecvent reusitei lui.

Daca nu-ti propui nimic si vorbesti numai ca sa te auda electoratul, atunci ce rezolvi? Din pacate avem consilieri care voteaza fara sa inteleaga de ce o fac sau ce voteaza, oameni care din pacate sunt mai putin profesionisti si mai mult politicieni.

O administratie are nevoie de profesionisti si dupa aceea de oameni politici. Nu cred ca avem o abordare suficient de pragmatica pentru a incuraja venirea investitorilor la Cluj.

Rep.: Ce ar trebui modificat?

Iosif Pop: Propunerea mea a fost urmatoarea, dupa prezentarea cu Dubai-ul: „Gasiti undeva in apropierea Clujului, voi Primaria, 20 de hectare si dedicati-i prin planuri de urbanism – acesta e centru financiar bancar. si dupa aceea sa stati de vorba cu oameni din banci si vedeti cam ce ar face ei.

Stati de vorba cu banci internationale si vedeti ce asteapta ei. si veti descoperi ca nu va cer foarte mult ca sa vina si sa coopereze in astfel de proiecte. Pentru aceasta trebuie sa aveti vointa de a va asuma un astfel de proiect si dupa aceea de a-l pune in practica.

Ne-am oferit sa gasim echipa, dar am obtinut doar o reactie verbala: „da, ne place”. Or, cu „da, ne place” nu vom reusi sa realizam un centru financiar bancar la Cluj, cum nu s-a intamplat din t90 pana astazi.

Rep.: Una dintre firmele pe care le conduceti, din grupul IMO Finance, investeste in domeniul imobiliar. Sunteti de acord cu afirmatia domnului fost ministru al Finantelor, Ionut Popescu, care spune ca investitiile in domeniul imobiliar tind sa devina principalul motor de dezvoltare economica inaintea exporturilor?

Iosif Pop: Eu asta am vazut in 1998, in Canada. Atunci m-am lamurit ce inseamna dezvoltarea imobiliara. Nu intamplator am migrat dintr-o zona strict bancara intr-o zona financiar-bancara-imobiliara.

Rep.: Care sunt argumentele?

Iosif Pop: In Romania e nevoie de constructii multe si trainice. In Romania ajung foarte multi bani si banii acestia, vrand-nevrand, ajung in buzunarele oamenilor. Fie ca vin prin programe europene, fie ca vin pe credite, fie ca vin pe orice altceva. Oamenii vor dori sa investeasca.

Exista o traditie la romani, sa aiba casa lor. 92 la suta dintre romani sunt proprietari de case. Nemtii au doar 52 la suta, olandezii sunt mult mai putini proprietari de case. In momentul cand vin banii, apetitul pentru constructii va creste.

Asteptarile mele se indreapta spre o reintoarcere a romanilor care lucreaza in strainatate si care in sase-sapte ani vor veni acasa. Acum trimit bani ca sa cumpere terenuri sau case sau apartamente. Atunci vor veni si vor face probabil o investitie si pentru copiii lor.

Pe urma mai este o alta migratie pe care o astept. Romania va deveni granita comunitatii europene, o tara de margine, ca si Bulgaria. Aici vor veni cei din Orientul Mijlociu, din Asia, din India, pentru ca e mai usor sa te asezi la margine, tarile acestea nou-intrate nu sunt atat de exigente. Aceste populatii vor avea nevoie de constructii, de locuinte.

Rep.: V-ati exprimat de multe ori neincrederea in acest sistem de credit, „doar cu buletinul”. Sistemul functioneaza si e implementat in tot mai multe domenii. Care sunt argumentele care sustin aceasta pozitie?

Iosif Pop: Cultura creditului pleaca din banci. si din banci ar trebui sa plece o cultura sanatoasa de urmatoarea maniera: eu, bancherul, va imprumut. si va imprumut atunci cand sunt convins ca aveti acea onestitate si responsabilitate sa-mi dati banii inapoi. Aceasta e relatia normala.

Relatia anormala e „hai sa dam cat mai mult credit, ca pierdem o parte din el, dar o parte castigam. La creditele cu buletinul romanii incep sa nu achite ratele. Eu raman criticul acestui gen de a face creditare, pentru ca conceptele sanatoase de moralitate se distrug.

Si daca va uitati care e rata de nerambursare a creditelor de consum, acolo e o problema. Care, sigur, acum nu se vede tare pentru ca ritmul de crestere a cifrelor pe total este mai mare decat ritmul de acumulare a datoriilor. Deocamdata pierderile sunt suportabile. Cand se va stabiliza volumul creditelor, proportiile se vor schimba.

Daca cei care acorda astfel de credite nesabuite, pentru ca nu le pot numi altfel, nu vor schimba metoda de lucru, Banca Nationala va interveni.

Rep.: Ce veti face cu 15 milioane de euro?

Iosif Pop: Nu cred ca vor fi atatia. Suma a fost enuntata cu un scop foarte clar definit. Anume ca justitia nu se poate juca si ca are o responsabilitate. Eu am spus „asta e pretul responsabilitatii voastre fata de persoana Pop”. Nici nu se poate evalua demnitatea unui om in bani.

Le-am dat un semnal, „nu va jucati cu sufletul oamenilor, cu demnitatea, cu moralitatea lor”. Nu ma intereseaza acei bani.

Rep.: Ati aflat persoana care v-a lucrat?

Iosif Pop: Nu am investigat niciodata.

Rep.: Nu v-a interesat?

Iosif Pop: Nu m-a interesat. Singur isi va face „mea culpa” daca are, sau daca au ceva moralitate.