Nu toți suntem egali când vine vorba de transmiterea virusurilor. Ce este un ”super-spreader”
Oamenii nu sunt egali când vine vorba de răspândirea bolilor infecțioase, scrie Guardian într-un articol dedicat persoanelor considerate ”super-spreader” (super-trasmițători) de virusuri, inclusiv în noua epidemie de coronavirus.
Cercetătorii au stabilit cu peste două decenii în urmă că există o regulă 20/80, aceea că aproximativ o cincime din populație transmite infecțiile la mult mai mulți oameni decât restul.
Cum devine cineva ”super-spreader”
Există mai multe ipoteze, nu și un răspuns definitiv. Unii speculează că are legătură cu sistemul imunitar al ”super-transmițătorului”, care s-ar putea să nu fie destul de puternic pentru a suprima virusul. O altă teorie spune că, dimpotrivă sistemul imunitar este atât de puternic că nu au simptome, așa că transmit virusurile altora fără să își dea seama.
Cel mai probabil este vorba de mai mulți factori, printre care s-ar putea număra doza mare de virusuri cu care a fost infectat inițial sau infectarea cu mai mult de un agent patogen. Un lucru este cert: Este imposibil de știut dinainte cine o să devină un ”super-spreader” și cine nu.
Există ”super-transmițători” ai noului coronavirus?
Așa se pare. Al treilea caz britanic a fost un bărbat de aproximativ 50 de ani care s-a infectat cu coronavirus la o conferință din Singapore. El a mers apoi în Franța unde a stat cu familia într-o cabană de ski din Alpi. Cinci oameni care erau în cabană, inclusiv un băiat de 9 ani, au fost diagnosticați cu coronavirus în Franța după ce britanicul a plecat acasă, el fiind testat pozitiv în Brighton.
Printre delegații din Singapore s-a numărat și un bărbat venit din Wuhan, probabil tot un ”super-spreader”, ținând cont că mai multe persoane care au participat la respectiva conferință s-au îmbolnăvit după ce s-au întors în țările lor.
Se întâmplă și cu alte boli infecțioase?
Da. Existența ”super-transmițătorilor” a fost consemnată încă de la începutul secolului trecut, când o femei a infectat 51 de oameni cu febră tifoidă, deși ea nu avea niciun simptom. Un alt caz, mai recent de data asta, s-a petrecut în Finalanda în 1998, când un elev de liceu a infectat 22 de colegi cu rujeolă, deși 8 dintre ei erau vaccinați.
De asemenea, în 1995, doi oameni au infectat alți 50 cu Ebola în Congo. În epidemia de Sars din 2002-2003, cei mai mulți pacienți nu au fost foarte infecțioși, dar câțiva ”super-transmițători” din Singapore ar fi infectat până la 10 persoane fiecare.