Numărul nașterilor scade masiv, cel al românilor de peste 85 de ani se dublează. Ce soluții avem

​De la 2,3 copii născuți în medie de o româncă în 1960, numărul nașterilor a scăzut la 1,6, potrivit datelor Băncii Mondiale. Declinul fertilității nu e propriu doar României, ci are loc în majoritatea statelor europene. În primele două luni, în România s-au născut cu 10.000 de copii mai puțin decât acum 5 ani, arată datele transmise luni de Statistică.

Numărul nașterilor în România a scăzut constant în ultimii ani, fiecare an aducând noi recorduri negative ale contracției, ceea ce pune în discuție sustenabilitatea finanțelor publice.

Întrucât nașterile scad cu repeziciune iar numărul seniorilor de peste 85 de ani s-a dublat în intervalul 2003-2022), declanșând temeri că o populație în scădere și îmbătrânire rapidă va pune o presiune suplimentară asupra finanțelor, asta însemnând pe termen mediu și lung ori o creștere a taxelor/impozitelor, ori o creștere a vârstei de pensionare.

4 din 10 cupluri care își doresc un copil nu reușesc să obțină o sarcină, deși încearcă acest lucru de 1-5 ani (unul din 10 cupluri încearcă de peste 5 ani), arată datele oficiale. Alte cupluri nu vor să aibă copii, preferând mai întâi să atingă un nivel de bunăstare economică și o carieră profesională.

Dar nu e doar cazul României. Italia e una dintre economiile avansate care are rate de fertilitate la niveluri istorice scăzute.

Cifrele Băncii Mondiale arată că în 2020 numărul mediu de copii pe femeie a fost sub 2 în toate economiile avansate, cu excepția Israelului.

Ce înseamnă tot mai puțini copii și tot mai mulți seniori

• Creșterea ratei de dependență. Dacă vârsta de pensionare rămâne fixă iar speranța de viata crește, numărul celor care se vor baza pe pensia Statului va creste, iar numărul celor activi în câmpul muncii – cei care asigură banii de la bugetele de pensii- va fi descrescător. .

• Cresterea cheltuielilor guvernamentale pentru asistență medicală și pensii. Fiecare persoană care intră la pensie crează un „gol” la bugetul Statului prin faptul că taxele pe care le plătea pe venit sunt mai mici (pensia e mai mică decât salariul iar la o rată constantă de impunere, Statul va încasa bani mai puțini). Această combinație de cheltuieli mai mari ale bugetelor de pensii si venituri fiscale mai mici ar trebui să fie o sursă de îngrijorare pentru guvernul actual și pentru cele viitoare. Pentru că pe termen mediu și lung, dacă nu se intervine prin politici pro-nataliste, bugetul va avea serioase probleme de deficit.

• Creșterea taxelor pe muncă. Românii care vor fi in câmpul muncii ar putea fi taxați mai mult pentru ca Statul să poată susține o masă de pensionari în creștere

• Schimbări structurale în economie. O creștere a numarului de pensionari va duce la dezvoltarea pieței de bunuri și mai ales de servicii legate de persoanele în vârstă (îngrijire la domiciliu, azile de seniori, produse pharma și de îngrijire personală șamd)economica.

Soluția pentru a rezolva problema enunțată în titlu poate fi rezolvată prin 3 moduri: taxarea mai mare în viitor, creșterea vârstei de pensionare sau politici pro-nataliste cu adevărat eficiente

Potrivit proiecțiilor INS, populaţia tânără de 0-14 ani va cunoaşte o scădere semnificativă până în 2060 (în varianta medie), în mediul urban, de la 1,56 mil. persoane la 5,8 mii persoane la 890.000 persoane, iar ponderea populaţiei rezidente de 0-14 ani în total populaţie va scădea uşor de la 15 % la puțin peste 11%.

În ceea ce priveşte mediul rural populaţia tânără de 0-14 ani va scădea de la 1,48 mil persoane la 878.000 persoane în anul 2060, ponderea acesteia în totalul populaţiei residente diminuându-se de la 16,4% la 14,1% în anul 2060.

Din totalul populaţiei tinere urbane (de 0-14 ani) prognozate la nivel naţional (în varianta medie) pentru anul 2060, regiunile Nord-Est şi Centru şi Sud-Vest Oltenia vor fi în topul regiunilor ”tinere” cu ponderile cele mai mari ale populaţiei rezidente tinere urbane (de peste 12,0%), iar pentru mediul rural prognozat cele mai mari ponderi vor fi întâlnite în regiunile Nord-Est (17,0%), Nord-Vest (15,7%) şi Sud-Est (14,5%).

Regiunile Nord-Vest, Sud-Muntenia, Vest şi Bucureşti-Ilfov se vor remarca cu ponderile cele mai mici ale populaţiei rezidente tinere din mediul urban (de sub 12,0%), iar în mediul rural regiunile Sud-Vest Oltenia (10,3%) şi Sud-Muntenia (12,0%), arată datele Statisticii