O gena rezistenta la seceta a fost transferata la soia, un experiment ce s-ar putea transforma intr-o revolutie biotehnologica

Intr-un modest laborator dintr-o regiune agricola a Argentinei, cercetatoarea Raquel Chan a reusit sa izoleze o gena a florii soarelui rezistenta la seceta si sa o transfere la soia, intr-un experiment ce s-ar putea transforma intr-o revolutie biotehnologica, scrie AFP.

Argentina este al doilea exportator mondial de porumb, principalul furnizor international de ulei si faina de soia si al treilea de graunte de soia. Or, aceste culturi se gasesc adeseori in regiuni afecate adeseori de seceta.

Aflata in fruntea Institutului de agro-biotehnologie al Universitatii nationale Litoral (UNL), Raquel Chan, in varsta de 52 de ani, a condus echipa de cercetatori care a reusti sa identifice gena HAHB-4, care ii permite florii soarelui sa fie rezistenta la seceta.

O data inoculata aceasta gena, soia, graul si porumbul isi majoreaza enorm productivitatea, spunea ea.

„Pentru producatori, cresterea productivitatii cu 10% este deja o veste minunata si aceasta descoperire permite mult mai mult, cateodata chiar dublu”, adauga ea, cu mandrie.

„Cu cat mediu este mai dur, cu atat avantajul plantei trans-genice este mai mare”, continua cercetatoarea. Asta nu inseamna ca poate fi cultivata in desert. „Are nevoie de un pic de apa”, comenteaza Raquel Chan, precizand ca 500 mm pe an sunt suficienti.

In 1993, cand a revenit din Strasbourg (Franta) unde a obtinut doctoratul, s-a lansat in proiectul „genele si mediul natural”. Aceasta descoperire, care ar urma sa fie comercializata incepand cu 2015, este rodul a peste 20 de ani de eforturi.

„Daca am fi vrut sa gasim gena rezistenta la seceta, nu am fi reusit niciodata, fara nicio indoiala”, spune aceasta, adaugand: „Am reusit aproape prin hazard”.

De-a lungul timpului, echipa sa a lucrat cu plante erbacee denumite arabidopsis, a caror rezistenta la seceta a crescut considerabil.

Pentru a realiza aceleasi experimente pe soia, porumb sau grau, echipa de cercetatori avea nevoie de mijloace enorme de care universitatea nu dispunea. Asa ca a fost semnata o conventie cu compania Bioceres, fondata de producatorii argentinieni, si care dispune acum de drepturile de proprietate.

Aceasta companie s-a asociat la randul ei cu grupul american Arcadia, care prevede investirea a 20 de milioane de dolari in comercializare. Descoperirea a fost anuntata in februarie chiar de presedintele tarii, Cristina Kirchner.

„Ideea nu este sa impingem frontierele terenurilor cultivabile”, spune fosta studenta a universitatii din Ierusalim, unde s-a exilat in perioada dictaturii (1976-1983).

„Din contra, va permite sa avem aceeasi rentabilitate cu mai putine terenuri”, precizeaza ea.

Aparatorii mediului se tem insa ca o astfel de descoperire va accelera si mai mult tendinta monoculturilor.

„Omul are nevoie sa produca mai multe alimente, sa dezvolte tehnologia si sa protejeze mediul”, spune cu amaraciune Carlos Manessi, vicepresedintele Centrului pentru protectia mediului din Santa Fe.

Merge pe marginea drumului, se opreste si arata un fost camp cu clementine, astazi acoperit de soia.