O ia vremea razna? Care sunt mediile temperaturilor din luna martie a ultimilor 100 de ani fata de cele de azi? Scurta cercetare statistica

Directorul Administratiei Nationale de Meteorologie (ANM), Ion Sandu, a anuntat, joi, in videoconferinta cu prefectii, ca vineri noapte va ninge in sudul tarii, inclusiv in Bucuresti, iar daca vantul va depasi 70 de kilometri la ora este posibil sa fie emise coduri portocalii. Vrea omul sa isi faca un program de week-end, iar anunturile meteorologilor il dau peste cap. Prognozele au ajuns sa se schimba in ultimii ani la intervale foarte scurte de timp si nu din cauza ne-priceperii meteorologilor. Pur si simplu asistam la schimbari climatice care fac ca media temperaturilor lunare de acum 100 de ani sa nu mai corespunda cu cea din zilele noastre. Cand eram copil si ma jucam in Maramuresul copilariei, nu-mi aduc aminte de ninsori in martie. A luat-o vremea razna? Sa ne uitam pe cifre.

Mediile anuale ale temperaturilor inregistrate oficial in diferitele zone din tara arata ca mai jos.

Observam ca pe ansamblu, mediile anuale cresc. Cifrele din 2012 si 2011 respecta tendinta de crestere fata de medie. Cu alte cuvinte, media temperaturilor anuale creste. Ne incalzim global, cum ar spune unii dintre amicii mei.

Daca luam doar luna martie (multumesc Statisticii, care mi-a furnizat aceste date pana la nivelul fiecarei luni din perioada 1901-2013), situatia se schimba. In martie, vremea are tendinta inversa, de racire.

Mai exact:

Doar Targu Mures, Turnu Magurele, Constanta si Bucuresti- statia de la Filaret au o tendinta de incalzire in martie, restul sunt setate pe racirea vremii, ceea ce se si intampla acum.

Ca o scurta concluzie, chiar daca asistam la un proces de crestere lenta a mediilor temperaturilor anuale, luna martie isi pastreaza caracterul de luna in care se face tot mai rece, astfel incat anunturile si avertizarile meteo sunt in linie cu tendinta ultimilor 100 de ani.

Programul masuratorilor si observatiilor colectate de Statistica se asigura prin colaborare internationala, în cadrul Administratiei Nationale de Meteorologie, cu Organizatia Meteorologica Mondiala.

Majoritatea observatiilor, masuratorilor si determinarilor meteorologice de la statii se efectueaza pe platforma meteorologica situata pe un teren deschis, tipic pentru regiunea respectiva, cu dimensionarea standard de 26 m x 26 m.

Permanent, la termenele climatologice (1, 7, 13, 19 timp solar mediu local) se efectueaza observatii si masuratori asupra: presiunii atmosferice, vantului, temperaturii si umezelii aerului, temperaturii suprafetei solului, nebulozitatii, precipitatiilor, vizibilitatii orizontale. Continuu, în tot cursul zilei si noptii se determina caracteristicile tuturor fenomenelor meteorologice (hidrometeori, litometeori, electrometeori etc.).

Temperatura aerului se masoara cu instrumente cu citire directa- psihrometrul cu ventilatie artificiala, termometrul de maxima cu mercur si termometrul de minima cu alcool si cu aparate înregistratoare (termografe). Pentru ca instrumentele cu care se masoara temperatura si umezeala aerului sa nu fie influentate direct de radiatia solara, de radiatia terestra, de precipitatii si de rafalele vantului, ele se instaleaza în adapostul meteorologic situat la 2 m înaltime deasupra solului.