Sari direct la conținut

O ordonanta care permite majorarea indemnizatiilor de sedinta pentru membrii AGA si a salariilor directorilor la companiile de stat a trecut fara probleme de Parlament – gandul.info

HotNews.ro

O ordonanta de urgenta care a trecut de Parlament si care mai are nevoie doar de semnatura presedintelui Traian Basescu permite majorarea salariilor directorilor generali din companiile de stat, inclusiv cele neperfomante, in timp ce reprezentantii in Adunarile Generale ale Actionarilor pot sa-si mareasca indemnizatiile de sedinta de la 47 de lei, cat iau in prezent, pana la 25% din cat primeste seful companiei, scrie Mediafax, care citeaza cotidianul gandul.

Acestia isi vor putea fixa, in noile conditii, indemnizatii de sedinta pana la 3.000-4.000 de euro.

Din 2010 si pana acum, membrii AGA au fost remunerati cu 47 de lei pe sedinta, 1% din indemnizatia directorilor generali ai companiilor fixata uniform la 4700 de lei cat castiga si un secretar de stat in Guvern. Exceptie faceau doar managerii profesionisti, care isi negociau salariul la numire, completanu-l prin bonusuri. Din 2013, limitarea pentru directori nu a mai fost prelungita. Prin acest act normativ sefii companiilor neperformanete pot castigat tot atat cat managerii privati, iar membrii AGA, 25% din aceste salarii care ajung si in unele cazuri depasesc 10.000 de euro lunar.

Prevalandu-se de o formulare ambigua a noului text de lege, Guvernul sustine insa ca nu a majorat, ci a „limitat” indemnizatiile la 25% din salariul fix al directorului general. „Limitarea aceasta previne situatii de abuz. Economia in ansamblu, statul nu-si permite sa plateasca indemnizatii foarte mari”, a sustinut ministrul pentru Buget, Liviu Voinea, evitand sa mentioneze insa in cate cazuri scad si in cate situatii indemnizatiile pot creste, dupa OG 26/2013.

Fostul ministru al Finantelor, PDL-istul Gheorghe Ialomitianu il contrazice. Cu toate acestea, Opozitia nu a facut niciun demers in Parlament pentru a modifica textul. „Am vazut prea tarziu”, se justifica el.

Directorii numiti politic vor fi platiti cat managerii privati

Modificarea remuneratiilor in toate companiile la care statul este actionar – de la cele mai cunoscute ca Electrica, Hidroelectrica, Transgaz, Romgaz, Transelectrica, Metrorex, CFR, TAROM, Nuclearelectrica, CNADNR, Rompetrol Rafinare, Loteria Romana, Posta Romana, pana la cele de care se vorbeste mai putin, dar in care se castiga mult, ca CN Uraniu, Electrocentrale, Conversmin, ROMATSA – s-a facut in august dupa ce in luna mai Guvernul introducea o alta „limitare inspirata de modelul din Polonia”, a salariilor directorilor generali la sase salarii medii din ramura respectiva. Regula nu garanta ca toate salariile vor merge insa in jos. „Sigur, pentru unii e o scadere, pentru altii o crestere”, confirma ministrul pentru buget Liviu Voinea, dupa sedinta de Guvern din 29 mai, lasand in continuaare deschisa posibilitatea bonusurilor in functie de performanta.

In august, in timpul vacantei parlamentare, Guvernul a venit cu o noua ordonanta, simpla, prin care face doua modificari esentiale, prin articolul 14, alineatele (1) si (2). Reglementarile sunt „pierdute” la finalul unui text de lege care se refera, in cea mai mare parte, la disciplina bugetara. Mai intai, Guvernul a ridicat companiile cu pierderi si cu sefi numiti politic prin ordin de ministru la rang de companii cu management corporatist si criterii de performanta.

Echivalarea priveste insa strict nivelul la care sunt platiti directorii, membrii CA si ai consiliilor de supraveghere. „Nivelul remuneratiilor membrilor CA, consiliilor de supraveghere si directorilor care nu au fost numiti in conditiile OUG 109/2011 (selectia asa-numitului management privat, n.red.) se stabileste prin asimilare cu cele prevazute de aceasta”, cu conditia sa existe bani in bugetul aprobat, se arata in textul ordonantei.

In prezent, exista 157 de companii de stat doar la nivel national, fara a le pune la socoteala pe cele locale. Chiar daca managementul privat a fost instalat la o parte dintre acestea – Transgaz, CFR etc – un singur director general era total strain de relatii politice, cel de la TAROM.

Liberalul Orban traduce: „De fapt vor sa-i plateasca mai bine si pe cei numiti politic”

In traducerea fostilor ministri Gheorghe Ialomitianu (PDL) si Ludovic Orban (PNL), prevederea inseamna un singur lucru: directorii numiti politic vor fi platiti mai bine, in functie de cum negociaza cu statul.

„Pana acum, erau companii care intrau pe ordonanta privind guvernanta corporatista unde s-a implementat managementul profesionist, in baza unei selectii, cu indicatori de performanta, in functie de care primesc salariile si aveam si celelalte companii, care nu intra in prevederile acestei legi. Aici, pe sub mana, au introdus posibilitatea majorarii salariilor si pentru directorii din celelalte companii fara sa spuna exact ce se preia din OUG 109/2011. Vor avea aceleasi salarii indiferent de performanta lor si vor fi numiti direct de catre ministri, de catre primari, presedinti de CJ, ca avem si companiile de la nivel local”, spune Ialomitianu, pentru gandul.

In opinia lui Orban, „limitarea” din lege „e o gargara”. „De fapt vor sa-i plateasca mai bine si pe cei numiti politic. Dar sa nu ne facem acum iluzii ca acolo unde au fost selectati pe OUG 109 au venit manageri straini. A venit la TAROM si, pentru cateva luni, a fost un grec la CFR. In celelalte companii din Transporturi si de la Ministerul Economiei toti au fost numiti pe relatii politice”, explica fostul ministru PNL al Transporturilor, singurul parlamentar al USL care a votat impotriva ordonantei in Camera Deputatilor.

Cum sa castigi la stat un sfert din salariul de director mergand la o sedinta

In lege sunt inclusi si reprezentantii in adunarile generale ale actionarilor, consilii in care se iau decizii administrative precum numirea sefilor companiilor, selectarea managerilor privati dintr-o lista propusa de consultanti independenti, sau majorarile de capital, nu si de gestionare efectiva a contractelor sau de strategie. Practic, membrii AGA desemnati de stat stabilesc salariul directorului general si apoi primesc pana la 25% din aceasta suma pentru o sedinta la care participa.

„Operatorii economici nu pot acorda membrilor AGA remuneratii mai mari de 25% din indemnizatia fixa lunara a directorilor generali, pe sedinta”, se arata in ordonanta adoptata in Parlament. Pana acum, acestia primeau 1%, printr-o regula stabilita pentru 2010 si 2011 de Guvernul Boc si pastrata in 2012 si 2013, prin memorandumuri, de Guvernul Ponta. Mai mult, salariul sefilor companiilor era limitat la acea data la o indemnizatie de secretar de stat, adica 4700 de lei. Exceptie au facut doar institutiile bancare ale statului (CEC Bank si Exim Bank), cele de asigurari si Fondul Proprietatea.

„Pentru membrii AGA, avem o crestere a indemnizatiilor de la 1% la 25% din indemnizatia fixa a directorilor. Practic, avem o crestere de doua ori: o data, salariile directorilor pot sa fie 4.000 de euro, 10.000. 20.000 de euro, depinde cat negociaza; a doua oara, creste procentul de la 1% la 25%”, explica Gheorghe Ialomitianu.

Indemnizatia de 47 de lei avea si ea hibele sale, crede Ludovic Orban, contactat de gandul. Prima era demotivarea de a mai merge la sedinte. „Era absurd. Nu trecea nimeni pe acolo. Nu te duci pana la Portul Constanta sa iei 47 de lei”, justifica liberalul nemultumirea celor platiti modic. In opinia sa, „reprezentantii AGA trebuie sa fie platiti proportional cu dividendele incasate. N-ai profit, nu iei bani”.

Zgonea: „Poate plecam si noi acolo, ca la ce salarii avem…”

In ciuda acestor detalii, la votul decisiv din Camera Deputatilor s-au opus doar 66 de parlamentari din 339: PDL, liberalul Ludovic Orban si Kereskenyi Gabor de la UDMR. La Senat, textul a fost votat la unison de toate partidele. Cauza Guvernului a fost sustinuta in plenul Parlamentului de secretarul de stat de la Economie, Dan Manolescu, membru in AGA la EximBank. In acest moment, legea este la promulgare cu termen 22 noiembrie.

La debateri, presedintele Camerei Deputatilor, Valeriu Zgonea, a admis deschis majorarea indemnizatiilor, ca si numirile politice. „Daca veniti la guvernare n-o sa mai ia nimeni de la PDL 47 de lei, o sa ia 2.000 de euro. Poate plecam si noi acolo, ca la ce salarii avem…”, le-a replicat Zgonea PDL-istilor, potrivit stenogramei sedintei.

Ministrul pentru Buget, Liviu Voinea, cel care a initiat in vara textul ordonantei, sustine insa ca indemnizatiile AGA si salariile directorilor nu cresc, ci se limiteaza. „A existat o interdictie care a expirat la 31 decembrie 2012. Ordonanta respectiva s-a dat in contextul in care nu aveam procedura de management privat. Acum toate companiile de stat, cu foarte mici exceptii, din domeniul siguranta nationala, au trecut sau vor trece la management privat. In cadrul managementului privat nu exista o regula privind sumele care puteau fi stabilite prin contractul de mandat. Si atunci am introdus aceasta limitare. Limitarea aceasta previne situatii de abuz. Economia in ansamblu, statul nu-si permite sa plateasca indemnizatii foarte mari”, a precizat Voinea, pentru gandul.

Tinerele sperante din AGA: consiliere de 23 de ani si profesoare de desen la CNADNR, sponsori ai partidelor la Loterie, tatal Dracula Park la TAROM

In urma noilor reglementari, gandul a facut lista reprezentantilor in AGA si in Consiliile de Administratie ale celor mai importante companii de stat, cei mai multi numiti pe filiera politica, chiar daca oficial au existat si selectii pentru management privat. Printre acestia figureaza nume cu notorietate, ca Remus Vulpescu si Iulian Butnaru, consilierii vicepremierului Daniel Chitoiu. Contactat de gandul, Vulpescu spune ca este platit cu 47 de lei lunar si nu isi va majora indemnizatia, insa admite ca legea are ambuguitati care dau aceasta posibilitate. „La Transgaz si Transelectrica, aflate in coordonarea Ministerului Finantelor Publice, remuneratia reprezentantilor statului in AGA (inclusiv eu) este de 47 lei per sedinta si nu va creste”, spune Vulpescu.

AGA Companiei Nationale de Autostrazi este dominata de consilierii ministrului Dan Sova, in ciuda lipsei de experienta in domeniu a multora dintre acestia. Sova a numit aici o profesoara de desen autoare de manual, un referent care a lucrat la grupul parlamentar PSD, o tanara de 23 de ani salariata a unei fundatii a lui Dan Voiculescu si pe fiul unei controversate foste sefe a Consiliului de Supraveghere a Asigurarilor. In CA pe de alta parte apar doi fosti secretari de stat la Departamentul Marilor Proiecte, Simona Maya Teodoroiu si Alexandru Nastase, ambii sustinuti de PSD, alaturi de presedintele PSD Corabia, de un fost partener la casa de avocatura Sova & Asociatii, un consilier al premierului Victor Ponta – Costin Mihalache – si un fost director controversat din CNADNR.

Numirea in proportie covarsitoare a consilierilor fara experienta sau apropiatilor de partid intr-o companie este menita „sa ii asigure ministrului un control, asupra companiei, a Consiliului de Administratie si, implicit, a directorului general”, explica Ludovic Orban.

ARHIVĂ COMENTARII
INTERVIURILE HotNews.ro