O serie de prevederi din Codul fiscal nu sunt cerute de UE

Inca de la primele randuri, justificarea schimbarilor din proiectul de Cod Fiscal este pusa sub semnul obligatiilor pe care Romania si le-a asumat odata cu aderarea la UE. In realitate, multe schimbari sunt inovatii tipic romanesti si chiar cu distorsiuni asupra unor piete, lucru care numai in acord cu UE nu e.

Firmele cu pana la 100.000 euro cifra de afaceri si pana la noua angajati vor plati impozit pe profit (16%) in locul celui pe venit (3%). Altfel spus, dispare cunoscutul trei la suta pentru cele cateva zeci de mii de microintreprinderi existente.

“O astfel de masura nu este ceruta de Uniunea Europeana, la fel cum nimeni nu ne-a cerut sa ii impozitam pe programatori”, spune Cristian Parvan, secretar general al Asociatiei Oamenilor de Afaceri din Romania (AOAR).

Parvan mai spune ca tarile din UE au, dimpotriva, o serie de elemente care sa le stimuleze firmele mici si mijlocii si anumite domenii care le-ar asigura o competitivitate crecuta.

In Parlament, masurile propuse de Guvern au si oponenti puternici. Varujan Pambuccian, seful comisiei de specialitate din Camera Deputatilor,spune ca “nu va trece in Parlament” eliminarea scutirii pe impozitul programatorilor. Intrebat daca poate garanta acest lucru, deputatul Pambuccian raspunde: “eu zic ca da”.

Impozitul pe autovehiculele de tip “Dacia” se va simti in pretul acestora. Unele masuri propuse de Guvern sunt nu doar nepopulare, dar par a incuraja firmele care vand produse mai scumpe, in detrimentul celor mai accesibile.

Cel mai bun exemplu este cel al accizei la tutun, caz in care marcile ieftine sunt direct vizate, in timp ce Codul fiscal le lasa in pace pe firmele care au produse ceva mai scumpe. Acciza minima creste, potrivit proiectului, de la 90% la 95%, procent care se raporteaza la pretul celor mai vandute marci.

Noua marire vine la putin timp dupa ce fusese deja ridicata, de la 67% la 90%, la inceputul anului trecut.

“Nivelul propus pentru acciza minima este inadecvat puterii de cumparare si structurii pietei romanesti. Acest fapt poate avea efecte deosebit de grave asupra companiilor care produc tigarete ieftine, distorsionand mediul concurential si favorizand liderii de piata”, considera Gilda Lazar, Corporate Affairs Director JTI Romania.

Ca exemplu, un cumparator de “Carpati” va plati cu cateva mii de lei vechi in plus, iar taxele (accize si TVA) vor ajunge sa reprezinte 90% din pret. Pretul tigarilor ceva mai scumpe va ramane insa nemodificat, ceea ce le mareste sansele de a fi mai bine vandute pe piata.

Raportarea la marcile cele mai vandute ridica semne de intrebare cu privire la libera concurenta: masura este suspectata ca produce distorsiune, prin introducerea unui tratament ilegal.

Pe scurt, modificarile cu cel mai mare impact