Oamenii de ştiinţă au identificat factorii care au condus la micşorarea Mării Aral în ultimele două decenii
Oameni de ştiinţă din Uzbekistan şi China au dezvăluit, după cinci ani de cercetări comune, factorii principali aflaţi la originea micşorării Mării Aral în ultimii 20 de ani, printre aceştia numărând-se încălzirea climei şi lipsa tehnologiei de economisire a apei pe terenurile agricole, transmite sâmbătă agenţia chineză Xinhua, potrivit Agerpres.
Marea Aral, situată între Kazahstan şi Uzbekistan, a fost cândva cel mai vast lac din lume. Această întindere de apă s-a micşorat în mod remarcabil din 1960 – suprafaţa sa reducându-se de la 67.000 de kilometri pătraţi în 1960 la doar 6.000 de kilometri pătraţi în 2020.
Majoritatea concluziilor au indicat drept cauză a micşorării Mării Aral extinderea terenurilor agricole. „Însă, din 2000, terenurile agricole din bazinul Mării Aral au încetat să se extindă”, a declarat Chen Xi, directorul Centrului de studii ecologice şi de mediu din Asia Centrală, aflat în subordinea Academiei de Ştiinţe din China.
Cele mai recente cercetări au constatat că în ultimele două decenii reducerea suprafeţei Mării Aral a fost provocată de un cumul de factori: creşterea temperaturilor, lipsa tehnologiei de economisire a apei pe terenurile agricole, extinderea zonelor umede în zonele medii şi inferioare şi o cantitate mare de apă stocată în hidrocentrale din amonte.
Ce soluții propun cercetătorii
Zonele secate reprezintă o sursă de praf de sare, o ameninţare serioasă pentru mediul înconjurător şi sănătatea oamenilor.
Oamenii de ştiinţă din China şi Uzbekistan au propus o foaie de parcurs în vederea restabilirii ecologiei zonelor secate, acoperite anterior de apele lacului. Ei au împărţit Marea Aral în mai multe secţiuni, care urmează să fie „tratate” prin măsuri personalizate.
Chen a precizat că tehnologia de economisire a apei reprezintă una dintre modalităţile importante prin care pot fi rezolvate problemele ecologice din ţările din Asia Centrală.
„60% din resursele de apă ale Uzbekistanului sunt utilizate pentru plantaţiile de bumbac. Tehnologiile eficiente de economisire a apei pot salva în fiecare an, în Uzbekistan, 8 până la 10 miliarde de metri cubi de apă care poate fi folosită pentru dezvoltarea industrială şi restabilirea Mării Aral”, a declarat cercetătorul.