Oamenii de stiinta au identificat o cale ce explica de ce unele cancere devin mai agresive in lipsa oxigenului
Oameni de stiinta de la Wistar Institute Cancer Center din Philadelphia, Statele Unite, sustin ca au identificat o cale cruciala ce ar putea explica felul in care tumorile reusesc sa se adapteze la lipsa de oxigen si chiar sa dezvolte un comportament si mai agresiv in astfel de conditii neprielnice de viata, potrivit Medical Daily, citat de Agerpres.
Totusi, expertii recunosc faptul ca se afla inca departe pe drumul catre elucidarea misterului ce sta la baza dezvoltarii cancerelor si descoperirea secretului opririi acestora din evolutie.
In urma cu circa patru ani, oamenii de stiinta au aflat ca nivelurile scazute de oxigen din celule – o stare numita hipoxie – pot conduce la un fenomen invers decat era de asteptat, adica la dezvoltarea si mai greu de controlat a unor tipuri de cancer.
”Hipoxia este aproape o marca universala a dezvoltarii agresive a tumorilor, iar pana acum n-am reusit sa gasim ce sta la baza acestui comportament”, a declarat medicul Dario C. Altieri, CEO si presedinte Wistar, cel care a condus aceasta cercetare. ”Studiul nostru arata o noua cale prin care celulele tumorale nu numai ca supravietuiesc, dar continua sa se divida in ciuda unui mediu lipsit de oxigen”, a adaugat acesta, citat luni de Medical Daily. ”In esenta, acest lucru ofera informatia mult-dorita pentru a afla cum anume reusesc celulele tumorale sa isi ia energia de care au nevoie pentru a persista atunci cand se confrunta cu conditii neprielnice”.
Potrivit oamenilor de stiinta, identificarea acestei ”cai critice” ar putea duce la gasirea unui remediu valoros in tratarea cancerelor. ”Pana acum, (unele) medicamente au produs raspunsuri clinice limitate, dar noi credem ca, pe masura ce investigatiile avanseaza, vom putea da o noua intrebuintare acestor medicamente spre a deveni o abordare viabila pentru a slabi abilitatea unei tumori de a se adapta hipoxiei”, este de parere doctor Young Chan Chae, membru asociat in echipa lui Altieri si prim-autor al studiului.