Sari direct la conținut

Oamenii realizeaza cat de mult tin la datele lor de-abia atunci cand este prea tarziu – studiu

HotNews.ro

​Zicala ”nu stii sa pretuiesti ce ai pana cand nu pierzi acel lucru” pare sa devina mai relevanta ca niciodata in era digitala, arata o cercetare realizata de Kaspersky Lab, care sugereaza ca, desi oamenii sustin ca inteleg valoarea datelor proprii, in realitate nu le apreciaza decat atunci cand le pierd. Pentru studiu, Kaspersky Lab a lucrat cu psihologi de la Universitatea Wurzburg care au masurat reactiile fizice ale oamenilor la pierderea datelor, intr-o serie de trei experimente.

Studiul denumit ”My Precious Data”, arata cat de stresanta ajunge sa fie pierderea datelor – chiar daca informatiile nu au fost neaparat considerate ”importante” sau valoroase de catre detinatorii lor.

Pe parcursul studiului, oamenii au fost de acord ca cele mai importante informatii personale (fotografiile si video-urile personale cu ei insisi) sunt si cele care le-ar cauza cele mai mari neplaceri daca le-ar pierde. Si totusi au fost surprinzator de afectati si in cazul pierderii unor informatii considerate mai putin importante. De exemplu, perspectiva pierderii detaliilor de contact este cea mai stresanta dintre toate, ajungand in top 3 cele mai neplacute tipuri de informatii care ar putea fi pierdute, in ciuda faptului ca detaliile de contact au fost clasate, in general, mult mai jos, dupa criteriul ”importantei” lor.

Astfel, studiul a aratat contradictiile dintre importanta pe care oamenii o acorda datelor si neplacerea experimentata atunci cand isi pierd informatiile care, la inceput, nu le-au parut atat de valoroase.

Pentru studiu, Kaspersky Lab a lucrat cu psihologi de la Universitatea Wurzburg care au masurat reactiile fizice ale oamenilor la pierderea datelor, intr-o serie de trei experimente. Daca psihologii se asteptau sa vada reactii mai puternice la pierderea informatiilor importante, ei au fost suprinsi sa afle ca participantii au aratat semne de ingrijorare si atunci cand au pierdut date neimportante.

Pe parcursul testarilor, psihologii au masurat, printre altele, modificarile glandelor sudoripare ale pielii. Daca era de asteptat ca pe utilizatori sa ii treaca toate transpiratiile atunci cand credeau ca au pierdut informatii importante, surpriza a fost ca nivelul de transpiratie nu a scazut foarte mult atunci cand au aflat ca si-au pierdut si informatiile neimportante.

Acelasi comportament a fost intalnit de-a lungul altor doua experimente. De exemplu, temperatura din varful nasului a scazut atunci cand a fost simulata pierderea unor date importante. Acest indicator fizic al nivelului de stres a aratat ca respondentii “ingheata”, literalmente, de frica. Temperatura masurata pe varful nasului a scazut, insa, si atunci cand respondentii credeau ca si-au pierdut datele neimportante, iar diferenta nu a fost asa de mare precum s-au asteptat psihologii. De asemenea, la masurarea mimicii, experimentul a detectat expresii triste atunci cand au fost simulate pierderi de ambele feluri: atat ale informatiilor importante, cat si a celor neimportante.

Astfel, experimentele au aratat ca oamenii resimt transpiratii reci si arata ingrijorati la gandul pierderii datelor, dar diferentele in activitatea glandelor sudoripare, ale temperaturii masurate pe varful nasului si ale expresiilor de tristete au fost surprinzator de mici atunci cand comparam pierderea datelor importante si a celor neimportante. Acest lucru demonstreaza ca si datele neimportante provoaca neplaceri fizice atunci cand sunt pierdute, respondentii dandu-si seama cat de insemnate sunt pentru ei doar atunci cand au crezut ca le-au pierdut.

”Cercetarea arata ca problema pierderii informatiilor le cauzeaza oamenilor reactii emotionale si fizice”, comenteaza Andrei Mochola, Head of Consumer Business la Kaspersky Lab. “Insa, in realitate, oamenii par sa nu stie cu adevarat ce informatii sunt mai importante pentru ei pana cand nu le pierd, avand reactii fizice similare chiar si atunci cand cred ca au pierdut informatii neimportante. Probabil acest lucru poate sa explice intr-un fel de ce oamenii nu ofera informatiilor pe care le stocheaza pe smartphone-uri, tablete si computere protectia meritata, in ciuda atasamentului emotional pe care il declara. Ei nu au ajuns inca sa inteleaga intr-adevar valoarea datelor si sa ia masuri adecvate pentru protectia lor.”

ARHIVĂ COMENTARII
INTERVIURILE HotNews.ro