Sari direct la conținut

Oase venerate ca fiind ale unuia din cei 12 apostoli sunt de fapt ale altcuiva – studiu

HotNews.ro
Biserica Santi Apostoli din Roma, Foto: Eric Vandeville / akg-images / Profimedia
Biserica Santi Apostoli din Roma, Foto: Eric Vandeville / akg-images / Profimedia

Fragmente osoase despre care se credea de la începutul creștinismului că i-ar aparține Sfântul Iacob cel Tânăr, unul dintre cei 12 apostoli despre care unii afirmă că ar fi fost fratele lui Iisus, nu ar fi putut proveni de la acesta, constată un nou studiu citat de Live Science.

Biserica Santi Apostoli din Roma a găzduit fragmente de femur de peste 1.500 de ani, crezând că provin de la Sf. Iacob. Însă datarea cu radiocarbon a arătat că acestea trebuie să provină de la o altă persoană necunoscută, potrivit unui studiu publicat pe 29 ianuarie în revista Heritage Science.

Asta deoarece Sfântul Iacob cel Tânăr, considerat de unii cercetători biblici ca fiind fratele lui Iisus Hristos, a trăit în secolul I d.C., în timp ce fragmentele au fost datate între 214 și 340 d.C., potrivit studiului.

„Datele noastre, deși arată că oasele nu îi aparțin Sfântului Iacob, cad într-o perioadă întunecată, între perioada în care apostolii au murit și creștinismul a devenit religia dominantă în Imperiul Roman”, declară Kaare Lund Rasmussen, autorul principal al studiului și profesor de arheometrie la Universitatea din Danemarca de Sud din Odense.

Relicvele religioase, rămășițele unui sfânt sau obiectele pe care un sfânt le-a atins, sunt obiecte venerate de Biserica Romano-Catolică.

Romanii au mutat moaștele martirilor creștini, cum ar fi Sf. Iacob, din morminte în biserici desemnate pentru venerarea acestora după ce creștinismul a devenit religia oficială de stat a imperiului în 380 d.Hr.

Femurul a fost dus la biserica Santi Apostoli în secolul al VI-lea d.Hr. împreună cu fragmente de tibie și picior despre care se crede că aparțin apostolului Sf. Filip.

Rasmussen și echipa sa nu au stabilit vârsta rămășițelor despre care se crede că au fost ale acestuia, afirmând că „am fost reticenți să luăm mostre fiindcă am crezut că decontaminarea s-ar putea dovedi mai dificilă”.

ARHIVĂ COMENTARII
INTERVIURILE HotNews.ro