Obsesia Balena Albastra in presa din Romania: cum s-a rostogolit un subiect fara baza factuala pana la aparitia unei avalanse de care incearca sa profite politicienii
Pana marti, 4 aprilie, nu a fost confirmat oficial niciun caz in care vreun tanar roman sa se fi sinucis sau mutilat ca urmare a participarii la asa-numitul „joc online” Balena Albastra. Dupa primele relatari in presa despre presupuse cazuri din Rusia, au aparut doar cazuri neverificate sau atribuite eronat „Balenei”, plus cateva declaratii ale unor oficiali fara proprietatea cuvintelor. Cu toate acestea, presa acopera de saptamani intregi „fenomenul”, insistent si adesea fara discernamant, iar discursul media a inceput sa fie exploatat de politicieni. Dupa cum avertizeaza, pentru HotNews.ro, fostul ministru al Educatiei Mircea Miclea, balena mediatico-politica nu poate duce la nimic bun pentru tinerii vulnerabili bombardati informational. Cum s-a ajuns aici?
Aparitia „Balenei Albastre”, pe scurt
⦁ Primele relatari despre Balena Albastra – un presupus „joc” online care ar fi evoluat pe reteaua sociala rusa Vkontakte, in care participantii ar fi indrumati de calauze sa faca diverse activitati, inclusiv automutilare, pana la sinucidere – au aparut pe un site rus in mai 2016. De atunci subiectul a scapat de sub control in presa rusa si republicile foste sovietice, preluat fiind, in februarie a.c., si de presa britanica. Aceasta evolutie a fost analizata, intre altele, de Radio Europa Libera si de Snopes.com. Site-ul Snopes.com, specializat in verificarea subiectelor de presa, a ajuns la concluzia ca informatiile esentiale privind existenta „Balenei Albastre” nu se verifica. Nici Europa Libera nu a putut obtine confirmari in urma propriei anchete. Povestea detaliata, bazata pe fapte verificate – pe Snopes.com si Europa Libera
⦁ Din presa rusa subiectul s-a extins rapid si in presa din Republica Moldova, iar in media din Romania a aparut dupa relatarile alarmiste din presa tabloida britanica. In cazul Romaniei, texte despre ce s-ar fi intamplat in Rusia au aparut initial pe site-uri marginale, dar „Balena” a explodat la mijlocul lunii martie, cand a fost preluata, in cascada, de mai multe site-uri si televiziuni centrale, in frunte cu Adevarul si Digi24. Pe fir au intrat, rapid, politicienii, au aparut si cazuri de tineri care s-ar fi mutilat sau ar fi incercat sa se sinucida, puse de autoritati locale si de presa in contextul „Balenei Albastre”. De aici pana la initiativele autoritatilor de la Bucuresti, precum noua campanie „Stop Joc” initiata de primarul Gabriela Firea si ministrul de Interne Carmen Dan, sau apelurile ca subiectul sa fie dezbatut in comisia SRI din Parlament, nu a mai fost decat un pas.
Cum s-a produs isteria „Balenei Albastre” in Romania
Cand ministrul Carmen Dan si primarul Gabriela Firea au aparut, marti, in sala unei institutii de invatamant din Bucuresti pentru a lansa campania anti-Balena „Stop Joc”, numeroase media au ripostat: ca subiectul este exploatat politicianist (vezi tricourile primariei cu care erau imbracati adolescentii prezenti), ca o astfel de campanie trebuie derulata de specialisti, nu de politicieni. Si ca, la urma urmei, de ce este nevoie de o astfel de campanie, daca in fond este un non-subiect, neexistand deocamdata niciun caz confirmat oficial, pe baza unei anchete, de participare a unui roman la Balena Albastra.
Dar nu politicienii, ci presa este cea care a exploatat mai intai subiectul, prin campanii masive, fara sa verifice informatiile, ignorand sau trecand in plan secund esenta: nimic nu este dovedit.
O declaratie facuta marti de ministrul Carmen Dan a fost trecuta, in general, cu vederea: pana acum exista 54 de cazuri asociate „”Balenei Albastre”, semnalate in Romania, dar in niciunul dintre acestea nu a fost confirmata oficial o legatura cu o comunitate online care sa promoveze „jocul”.
⦁ Cu toate acestea, timp de doua saptamani media a impus propria realitate: „nedovedit” inseamna ca „poate exista totusi”, deci „chiar exista”, cu rezultate „dezastruoase”, chiar daca neconfirmate.
Potrivit unui raport realizat pentru HotNews.ro de serviciul de monitorizare in retele sociale Facebrands, in presa romana au existat, de la inceputul lunii martie, peste 2000 de articole pe subiectul „Balena Albastra”. Pe Facebook, subiectul a atras pana acum peste 200.000 de interactiuni (reactii, comentarii, distribuiri).
Subiectul a aparut in cateva publicatii marginale la inceputul lunii, a „explodat” pe 17 martie, dupa materialele Adevarul si Digi 24 (peste 260 de aparitii intr-o singura zi), cu un nou varf pe 28 martie, dupa relatarile referitoare la mai multe presupuse cazuri in Dambovita (256 de aparitii).
Dintre sursele monitorizate de Facebrands, primele care au scris despre „Balena Albastra”, ca fenomen existent in Rusia, au fost site-uri precum ziarulonline.com, ROL.ro, national.ro, Saptamana.com, care citau, in general, site-uri britanice. Conform monitorizarii Facebrands, Digi24.ro ar fi fost primul site romanesc de mare trafic care ar fi preluat subiectul, impreuna cu Realitatea.net. Apare insa o inadvertenta – materialul respectiv al Digi24 apare, in monitorizarea citata, ca fiind inregistrat pe 2 martie, or pe site data mentionata este de 17 martie.
Situatia a scapat de sub control incepand cu mijlocul lunii martie, dupa aparitia unui articol in Adevarul. Subiectul a fost preluat in lant de presa – inclusiv de HotNews.ro, intr-o preluare actualizata pentru a reflecta indoielile referitoare la veridicitatea informatiei. Balena a devenit omniprezenta in emisiunile de dezbatere, in buletinele televiziunilor de stiri, dar si ale Pro TV, Kanal D si alte posturi generaliste, pe site-urile de stiri.
Pana saptamana aceasta, cand au aparut primele articole referitoare la lipsa de veridicitate a informatiei primare, reteta a fost aceeasi:
1. „exista fenomenul”
2. „fenomenul trezeste si interesul tinerilor romani”
3. „in localitatea X niste tineri au incercat sau au facut ceva din cauza Balenei Albastre sau pentru ca erau interesati” si abia spre sfarsitul materialului apare – daca apare – precizarea ca nu exista confirmari oficiale si/sau ca fenomenul nu e chiar un fenomen, dar ar putea fi.
La relatarile presei au contribuit si autoritatile locale care s-au pronuntat in diverse cazuri. Exemple doar din ultimele zile:
⦁ Marti, Agerpres a scris ca un elev a fost victima Balenei Albastre. Exista vreo confirmare? Potrivit stirii, exista o ancheta. Dar sursa se bazeaza doar pe ce spune seful Inspectoratului Scolar Judetean, care se bazeaza pe spusele copilului. Iar oficialul citat vorbeste in termeni precum „site-ul Balena Albastra”.
⦁ Din relatarea Viata-libera.ro despre cazul unor copii din Branistea, Galati, caz in care nu exista inca rezultatele finale ale anchetei oficiale si, deci, nu exista o confirmare oficiala a Balenei Albastre, aflam atitudinea directoarei scolii unde invatau acei copii: „Am dentificat sapte elevi, unul a afirmat ca s-a taiat mai demult, ceilalti au spus ca au facut-o din teribilism, din curiozitate, dar nu i-am crezut si am contactat parintii (…)”
⦁ Ce spune purtatorul de cuvant al Inspectoratului de Politie Dambovita, despre un grup de copii banuiti de implicare in Balena Albastra? „Exista informatii ca unii dintre ei ar fi parcurs mai multe etape ale jocului (…)”. „Exista informatii ca ar fi…” Exista o ancheta in derulare, lucrurile sunt in curs de verificare. Potrivit ministrului de Interne, nu exista pana acum cazuri confirmate clar in Romania. Purtatorul de cuvant al IPJ Dambovita nu a raspuns, pana la publicarea acestui articol, intrebarilor HotNews.ro referitoare la posibile rezultate ale anchetei.
Balena Albastra ca fenomen media online. Cifre
In toata aceasta perioada, cele mai distribuite materiale, pe Facebook, nu au fost cele ce puneau sub semnul intrebarii existenta „Balenei Albastre”, ci cele care dadeau drept certe informatii neverificate si chiar dezinformau. Astfel, potrivit monitorizarii Facebrands:
⦁ Articolul pe aceasta tema care a inregistrat cel mai mare numar de interactiuni pe Facebook a fost Adevarul: „Balena Albastră“, jocul care-i împinge pe adolescenţi la sinucidere. Reportaj incognito printre tinerii români atraşi în schema sinistră (21.410 interactiuni Facebook)
⦁ Pe locul secund, un articol de pe site-ul Jurnalmm.ro: „BALENA ALBASTRĂ, jocul care a ucis deja ZECI de tineri. Declaraţii halucinante ale administratorului. AFLĂ CUM SE JOACĂ BALENA ALBASTRĂ” (18.219 interactiuni)
⦁ Pe locul al treilea, un material Digi 24 care prezenta cazul unei fete din Timisoara care se declara terorizata de Balena. Informatia a fost dovedita falsa: fata mintise pentru a-si convinge parintii sa-i cumpere un telefon. Articolul Digi24 a fost actualizat, dar pana atunci a fost distribuit masiv pe Facebook, in versiune eronata. (16.296 interactiuni)
⦁ Pe locul al patrulea, un articol din Gazeta Dambovitei, despre un copil gasit spanzurat, caz pus, fara confirmare oficiala, pe seama Balenei Albastre (15.152 interactiuni)
⦁ Alte 28 de articole de presa pe tema Balenei Albastre au inregistrat peste 1.000 de interactiuni pe Facebook.
⦁ Dintre articolele identificate de Facebrands, abordand tema Balenei Albastre si avand peste 1000 de interactiuni pe Facebook, doar 4 pun accentul pe informare (decizii ale autoritatilor, sfaturi ale lui Raed Arafat sau ale politiei pentru parinti). Doua dintre ele au fost publicate de Realitatea.net, unul de AMpress.ro, iar unul, preluare de la A1.ro – de Cyd.ro, site cunoscut ca pentru propaganda si fake news.
Studiu de caz: Digi24 si Adevarul
„Balena Albastra” a devenit o tema preferata pentru aproape toata presa, dar in peisaj se remarca doua institutii media care beneficiaza de o puternica retea de reporteri in teritoriu: Digi24 si Adevarul. Adevarul conduce in topul celor mai viralizate articole despre Balena Albastra, cu cinci articole, urmat de Digi24.ro – la egalitate cu A1.ro – cu 3 articole, din randul primelor 30 de articole viralizate masiv.
⦁ La Digi24, subiectul a devenit unul permanent in buletinele de stiri, in ultimele doua saptamani. Pe site au fost publicate pana marti, 4 aprilie, 29 de materiale despre Balena Albastra.
⦁ Pe Adevarul.ro, Balena Albastra este noul Arsenie Boca: pana marti seara, fusesera publicate, in doar doua saptamani, 46 de articole pe aceasta tema.
Digi24 a inceput cu povesti din Rusia si Republica Moldova, a continuat cu recomandari ale autoritatilor intercalate cu informatii false precum cazul fetei din Timisoara sau cel al elevilor din Iasi, a prezentat apoi toate marile cazuri presupus legate de Balena, raportate in diverse localitati din tara, a prezentat pe larg toate actiunile si interventiile autoritatilor, de la premierul Grindeanu la parlamentari si pana la campania Gabrielei Firea, pentru a ajunge, marti, la esenta:
⦁ Jocul „Balena Albastră”, demontat. De unde a plecat totul
⦁ Balena e doar un joc media si politic
Pe de alta parte, site-ul Adevarul.ro a publicat aproape zilnic materiale pe acest subiect, cateodata si cinci texte intr-o singura zi, incepand cu data de 15 martie. Primul dintre articole este un „reportaj incognito printre tinerii romani atrasi in schema sinistra”. Articolul nu face clar legatura intre presupusele comunitati online din Rusia si victimele din Romania. Dar, aratand ca un „utilizator” al jocului ar fi raspuns incercarii reporterului de a contacta o „calauza”, dupa care a amutit, textul sugereaza ca, dat fiind „interesul” unor tineri romani pentru Balena si incercarile lor – fara succes, conform textului – de a intra in joc, acesta chiar ar fi unul real printre adolescentii romani.
⦁ Mai mult decat atat, articolul prezinta relativ detaliat „sarcinile” pe care jucatorii le-ar primi, asa incat oricine doreste, pe plan local, sa initieze un astfel de joc online sau offline ar avea un model de urmat.
Pe 17 martie, acelasi Adevarul.ro intra in iuresul stirii de la Iasi referitoare la un grup de elevi care au ajuns la spital in urma unui joc in care-si tineau respiratia, apeland in titlu la cuvintele-cheie Balena Albastra. Si aceasta, desi nicio autoritate nu a putut confirma legatura – atunci sau in zilele ce au urmat – intre incidentul din Iasi si vreo comunitate online care ar promova jocul. Pe 22 martie, Adevarul publica un alt articol despre cazul de la Iasi, in care „Balena Albastra” apare in titlu, dar care mentioneaza, abia in al saselea paragraf, ca este vorba despre un alt joc si ca a fost o „confuzie”.
Au urmat nenumarate articole in care specialisti (psihoterapeuti, psihologi etc.) sau observatori fara specializare in domeniu, precum corespondentul TVR la Moscova, Liviu Iurea, isi dau cu parerea despre ce ii indeamna pe copii sa intre in joc, desi nu exista nicio dovada a existentei efective a jocului, dincolo de posibil mimetism al tinerilor in fata celor aflate din presa.
Adevarul.ro a publicat, pe 4 aprilie, un articol in care expune de ce „Balena” este o poveste media de care politicienii se folosesc pentru „a promova, de fapt, jocul sinucigas printre tineri”, desi povestea nu este sustinuta in niciun fel de legaturi confirmate clar intre diverse tentative de sinucidere in randul tinerilor si „jocul online”. Acelasi site prezenta, insa, recente cazuri „suspecte” din Dambovita sau Galati cu fraze precum:
⦁ „Sapte copii dintr-un sat (din Galati – n.red.) s-au automutilat din cauza jocului „Balena Albastra”
Si aceasta, in conditiile in care, dupa cum a declarat marti ministrul Carmen Dan, dintre cele „54 de cazuri semnalate, nu s-a putut stabili o astfel de legatura” intre Balena online si comportamentul unor elevi. Pentru cazurile din Dambovita, HotNews.ro a cerut Inspectoratului Judetean de Politie sa precizeze daca anchetele au dus la un rezultat, dar pana la aparitia acestui articol nu am primit raspuns. In cazul din Galati, purtatorul de cuvant al IJP a spus ca pentru moment nu exista o confirmare, existand un dosar penal pentru violenta si alte loviri si cercetarile sunt in curs.
Dupa declansarea campaniei de preventie „Stop Joc”, Adevarul schimba tonul: „Doua jocuri periculoase: Balena albastra si propaganda rosie”.
Efectul acestor campanii mediatice? Psihologul Mircea Miclea, director al Centrului de Psihologie Cognitivă Aplicată si fost ministru al Educatiei, spune intr-un interviu pentru HotNews.ro ca efectul campaniilor de presa si al celor politice este exact invers decat cel intentionat, in loc sa reduca probabilitatea de a se intampla nenorociri, o cresc.
INTERVIURILE HotNews.ro