Skip to content
Blocuri de locuințe în București. Foto: Cristina Ionescu | Dreamstime.com

Opt din zece antreprenori se așteaptă la noi majorări de costuri, iar piața a intrat în modul „așteptăm și vedem”

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Într-un an în care România a intrat oficial în recesiune tehnică, iar inflația se menține peste 10%, un nou studiu realizat de IBC Focus arată că sectorul construcțiilor se așteaptă la noi scumpiri.

Potrivit acestui sondaj făcutîn rândul a 118 specialiști din domeniu, 83% dintre manageri anticipează creșteri suplimentare de preț în următoarele 12 luni – aproape jumătate (44,64%) estimând majorări de 5-10%, iar peste un sfert (27,68%) mizând pe scumpiri de peste 10%. Doar unul din zece jucători din piață crede în stabilitate, și mai puțin de 7% văd o scădere a cotațiilor.

În fiecare joi dimineața jurnalistul Dan Popa trimite newsletterul Economix. Dacă ești pasionat de economie, finanțe personale sau comportamentale. poți să te abonezi aici la newsletterul EconoMix.

Clienți mai puțin creduli, oferte mai multe

Efectul cel mai vizibil nu e însă în costuri, ci în comportament. 66,07% dintre manageri raportează că investitorii amână demararea proiectelor, iar sensibilitatea la preț îi împinge pe beneficiari să ceară mai multe oferte competitive înainte de a semna.

„Asistăm la o schimbare de paradigmă pe șantierele din România. Clienții nu mai acceptă bugete estimate în mod superficial și analizează fiecare opțiune din piață pentru a reduce riscurile financiare. În acest context de incertitudine, capacitatea unei companii de a deține date corecte despre concurență și proiecte devine principalul argument care asigură supraviețuirea unui business”, declară Andrei Spătaru, CEO IBC Focus.

Practic, incertitudinea macro s-a tradus într-o piață a construcțiilor mai puțin dispusă să cumpere „pe încredere” și mai dispusă să cumpere „pe date” – o tranziție care, dacă se confirmă, ar putea favoriza companiile cu acces la instrumente de monitorizare a pieței în detrimentul celor care concurează doar pe relații și reputație.

Energia rămâne variabila care dictează ritmul prețurilor în economia reală.

Aproape 64% dintre respondenți consideră că evoluția prețului petrolului va avea un impact major asupra costurilor din construcții, iar alți 35,40% estimează un efect moderat – practic întreaga piață (99%) urmărește cu îngrijorare acest indicator. Legătura nu e abstractă: revenirea accizelor și eliminarea plafonării adaosului comercial la carburanți se transmit direct în costurile de transport, iar transportul e, la rândul lui, al treilea motor de scumpire raportat de constructori (18,58% din creșterile ultimelor șase luni).

Radiografia scumpirilor din primul semestru

Ierarhia cauzelor e limpede. Materialele de construcții conduc topul presiunii de cost, cu 38,05% dintre respondenți care le indică drept sursă principală de scumpire în ultimele șase luni, urmate de facturile la energie (34,51%) și de transport și logistică (18,58%). Deficitul de forță de muncă (6,19%) și costul finanțării (2,65%) rămân factori secundari – un semnal că, deocamdată, problema nu e lipsa de oameni sau dobânzile, ci prețul materiei prime și al energiei.

Optimiștii sunt minoritari

Împărțirea așteptărilor pentru perioada următoare spune multe despre starea de spirit din sector: peste 45% dintre specialiști anticipează stagnare sau chiar scădere a volumului de proiecte, 30% recunosc că nu pot face nicio prognoză din cauza lipsei de predictibilitate, iar doar 24% rămân optimiști și mizează pe creștere. Cu alte cuvinte, majoritatea pieței fie se pregătește de încetinire, fie renunță pur și simplu să mai încerce să prezică viitorul — un simptom tipic al perioadelor de instabilitate politică și fiscală prin care trece România în acest moment.

Harta investițiilor: unde se luptă constructorii

Dincolo de sentimentul general, activitatea pe teren continuă. IBC Focus a monitorizat peste 28.000 de proiecte de construcții în primele șase luni ale anului. Județul Timiș domină detașat clasamentul, cu 2.413 proiecte, urmat de București (1.515), Cluj și Bihor (câte 1.336 fiecare) și Constanța (1.301). E o hartă care confirmă polii tradiționali de dezvoltare economică ai țării – Vestul industrial, Capitala și litoralul -dar și o concentrare geografică ce înseamnă, pentru furnizorii de materiale, o concurență tot mai acerbă exact în zonele cu cel mai mare volum de contracte.

Concluzia care se desprinde din studiu nu e neapărat surprinzătoare, dar e utilă: sectorul construcțiilor nu așteaptă un respiro de la inflație, ci se pregătește pentru încă un an de costuri crescânde, alimentate în principal de prețul energiei și, prin extensie, de piața petrolului. Diferența față de anii trecuți e că, de această dată, clienții par să fi învățat lecția – și cer cât mai multe oferte înainte să semneze.