OUG privind insolvența, o formă mascată de amnistie fiscală? Companii precum Tel Drum și Interagro ar putea scăpa de datoriile la stat, în schimbul cedării unor acțiuni

Noul proiect de modificare a legii insolvenței ar putea ajuta o serie de oameni de afaceri să scape de datoriile la stat ale companiilor pe care le controlează, prin intrarea statului în acționariat, pe o poziție minoritară. Astfel, statul, care este acum pe poziția a doua la masa credală în recuperarea datoriilor, după angajați, ar putea să nu mai recupereze nimic. Pe lângă faptul că se ajunge în situația unor minusuri la bugetul de stat, există și posibilitatea de a încuraja astfel de comportamente, potrivit specialiștilor consultați de HotNews.ro.

De exemplu, în cazul Tel Drum, companie despre care s-a vehiculat că este controlată de Liviu Dragnea și care și-a cerut anul acesta insolvența, creanțele bugetare însumează peste 12 milioane lei conform G4media.ro. Dacă statul devine acționar în companie, prin noua lege a insolvenței, nu ar mai recupera nimic.

O altă companie mare în insolvență, dar care ar putea avea parte de ajutor, este Interagro, cea a omului de afaceri Ioan Niculae, de la care Direcția Generală de Mari Contribuabili a cerut la masa credală suma de 14,5 milioane lei.

Lista este lungă. Numai anul acesta au intrat în insolvență 316 companii mari, comparativ cu 243, anul trecut. Pe total firme, mari, medii și mici, în primele 8 luni numărul insolvențelor însuma peste 5.000, cu circa 2% în scădere față de perioada similară din 2017.

Iancu Guda, președinte al Asociației Analiștilor Financiar-Bancari din România (AAFBR) a spus, pentru HotNews.ro, că este foarte greu de stabilit cota-parte a companiei de către stat.

„Cum se va stabili cota parte? Va trebui să se evalueze compania. Cum evaluezi o companie aflată în insolvență? Sunt mai multe metode, dar toate se bazează pe perpetuitatea viitoare a numerarului generat de firmă. Adică câți bani produce compania în viitor, actualizați în prezent. Poți să estimezi așa ceva în insolvență? Este foarte greu de stabilit cota parte de participație a statului ca acționar, pentru o companie aflată în insolvență, pentru că atunci este în perioada ei cea mai proastă, este impredictibil și nu prea ai cum să stabilești valoarea unei companii aflate în insolvență, alta decât valoarea netă a activelor. Dacă faci așa, e cam zero, pentru că o companie în insolvență este foarte îndatorată și are valoarea contabilă a activelor, cu amortizare, egală cu datoriile. Atunci după ce scazi datoriile ce înseamnă? Că valoarea companiei este zero? Atunci statul ce deține? X la sută din ce? Din zero?”, a spus Guda

Alte probleme identificate de președintele AAFBR:

Nu are sens pentru că statul român deja este prioritar la executarea creditului fiscal. Dacă sunt taxe neplătite, contribuții sociale, statul român are prioritate. Deși este creditor de cele mai multe ori minoritar, el totuși are prioritate, după angajați, să-și ia banii. De ce să faci acest efort, să te muți din creditor prioritar, deși ai sold la masa credală, într-o postură mult mai rea, respectiv acționar minoritar? Statul, din creditor minoritar, dar prioritar la executare, se mută acționar minoritar și ultimul la masa credală.

Predictibilitatea și estimarea reușitei programului de reorganizare este slabă, mică. Statistica vine: doar 2% din companiile intrate în insolvență au reușit să continue, să se reorganizeze cu succes. De multe dintre planurile de reorganizare depuse s-a ales praful. Este foarte greu să îți dai seama dacă un plan de reorganizare depus va avea reușită sau nu. Atunci decizia (de a intra în acționariat n.r.) va fi subiectivă și părtinitoare. S-ar putea ca anumite companii să fie „mai preferate„ sau să aibă intrări la anumiți factori decizionali. Ca să se evite astfel de riscuri de corupție, trebuiesc foarte clar definite criteriile, să fie transparente, făcute public, în funcție de care se va decide că statul trece din creditor minoritar dar prioritar la executare, în acționar minoritar, ultimul la masa credală. Rămâne ultimul și nu-i mai rămâne nimic în realitate. Nu are nici putere decizională pentru că devine acționar minoritar.

Este în favoarea companiei, este în defavoarea noastră, a contribuabililor pentru că statul român s-ar putea să marcheze pierderi și mai mari din cauza unei astfel de insolvențe.

Dacă faci o astfel de manevră, prea puține planuri de reorganizare se confirmă cu succes. Care este scopul final? Să ajuți compania să se reorganizeze? În sine, acest demers nu schimbă realitatea. Calitatea administratorului judiciar, viziunea lui și soluțiile propuse, alea sunt fondul. Faptul că statul român este acționar, nu văd cum schimbă problema de fond.

Este, mai degrabă, un ajutor făcut acționarului companiei, în sensul că dacă tu rămâi ca stat creditor, ești prioritar la executare și poți să pui presiune foarte mare pe executarea activelor să-ți iei banii înapoi, pe când, dacă ești acționar minoritar, ai venit în consiliul de administrație, ai băut cafeaua și nu au ai făcut mare lucru.

Am văzut insolvențe cu acționari care au băgat pe firmă jetoane de la cazino și au cerut insolvența. De ce nu s-a atras răspunderea administratorului? Că nu se poate, că nu-ți permite legea. Nu ar trebui să facem modificări acolo? Să curățăm mediul de afaceri de astfel de țepari care dau tunuri și fură bani creditorilor, băncilor și statului român. Dar noi, dimpotrivă, ce facem? Trecem statul român din creditor minoritar, dar cu putere mare de executare, în acționar minoritar care nu poate influența decisiv nimic. Dimpotrivă, le dăm apă la moară. Încurajează și mai mult astfel de comportamente. Să punem lanterna pe infractori.

Potrivit unui document obținut de HotNews.ro, Legea insolvenței ar urma să fie modificată printr-o Ordonanță de Urgență.

Conform expunerii de motive a proiectului, una dintre cele mai importante prevederi se referă la transformarea creanțelor în acțiuni, dacă societatea își va putea continua activitatea. Conversia se face integral și se efectuează la valoarea creanței fiscale deținute, ea neputând fi cumulată cu măsura reducerii creanței fiscale. Cu alte cuvinte, datoria se transformă integral în acțiuni. Specialiștii spun că este complicat, în cazul unei companii în insolvență, să estimezi cum va funcționa aceasta în următoarea perioadă.

Vezi mai multe aici: