Paște 2024: Unde sunt cele mai scumpe vacanțe în România și cu cât au crescut prețurile față de anul trecut

​​În Bucovina costul unui sejur de trei zile de Paște poate ajunge și la 3000 de lei, într-o pensiune cu mâncare bio, în condițiile în care prețurile la unitățile de cazare au crescut cu maxim 15% față de anul trecut. Cât te costă să-ți faci vacanța de Paște în România?

Pentru că foarte mulți oameni aleg să-și petreacă vacanța de Paște într-un loc turistic, HotNews.ro a făcut o scurtă documentare a prețurilor practicate pentru perioada 3-6 mai în principalele destinații din România.

Un sejur de trei nopți în perioada Paștelui într-o pensiune din Transilvania poate ajunge la 1950 de lei de persoană. Prețul include cazare cu pensiune completă, dar și acces la spa. Meniul variază de la preparate din pește, la cele de Post și până la mâncăruri de miel sau vită. Toate mesele sunt incluse, de la mic dejun, prânz și cină.

În Maramureș, o ofertă asemănătoare ajunge la 1500 de lei de persoană pentru întreaga vacanță, plus cină festivă și excursii la fața locului sau plimbare cu Mocănița în Vișeu de Sus. Prețurile pot ajunge și la 1700 de lei în zonă, dacă includ și muzică live în seara de Paște, dar și băuturile alcoolice.

Un sejur de trei nopți în Bucovina poate costa și 3000 de lei de persoană într-o pensiune cu mâncăruri bio care se îmbină cu tradiții locale. O altă pensiune din zonă, unde poți participa și la obiceiul din străbuni al încondeierii ouălelor, plus mese tradiționale, costă și ea aproape 500 de euro de persoană.

În Deltă, un sejur all inclusive, care include și două excursii cu barca de trei ore fiecare, poate ajunge la 1700 de lei de persoană pentru trei zile, dar puteți găsi și cazare la 5 stele în zonă, cu totul inclus, la 300 de euro de persoană.

Pe litoral, prețurile sunt cam la fel, iar un hotel de patru-cinci stele are o ofertă de 177 de euro pe noapte, iar în stațiuni precum Vama Veche, doar cazarea, fără nimic altceva asigura, în perioada 1 mai – Paște, poate fi între 400 și 500 de lei pe noapte.

Totuși, media pe țară a unui sejur de trei zile în perioada Paștelui este de aproximativ 400 – 500 de euro pentru un cuplu, după cum spune consultantul în turism Traian Bădulescu.

Tarifele hoteliere au crescut cu până la 15% față de anul trecut

Ca o estimare medie, pe toată țara, consultantul în turism Traian Bădulescu spune că „față de anul trecut, tarifele hoteliere au crescut cu până în 15%. Unele hoteluri, mai ales cele de 4 și 5 stele, au ales să păstreze tarifele, altele le-au crescut, dar cu până la 15%. Este normal ținând cont că avem încă inflație, costurile pentru utilități, energie, alimente au crescut și există și costuri în creștere pentru personalul angajat”, explică Bădulescu.

Vacanțe mai lungi de Paște și în orașe istorice precum Brașov, Sibiu sau Iași

În ceea ce privește modul în care au evoluat preferințele românilor, Traian Bădulescu spune că au existat câteva schimbări notabile:

„În primul rând, din ce în ce mai mulți au ajuns să aprecieze destinațiile locale, și au ales să petreacă Paștele în orașe istorice din țară, cum ar fi Sibiu, Brașov, Cluj-Napoca sau Iași, unde găsesc atât tradiții religioase autentice, cât și evenimente culturale speciale”.

„Turiștii români doresc să se implice în obiceiurile locale, să participe la slujbele religioase și să guste bucate tradiționale de Paște”, adaugă consultantul în turism. O altă tendință remarcată în ultimii ani de consultantul în turism o reprezintă îndreptarea către satele pitorești, mănăstiri sau stațiunile balneare.

„Oamenii încep să-și planifice vacanțe mai lungi în perioada Paștelui. De la escapade de weekend prelungite până la concedii de o săptămână, turiștii caută să-și extindă experiența de călătorie, mai ales că există o punte de zile libere între 1 Mai și Paște”, precizează expertul.

Un interes crescut pentru litoral, dar și pentru stațiunile montane

„Creșterea este mai mare pentru litoral, față de anul precedent, ținând cont și de puntea dintre 1 Mai și Paște, însă mai mulți turiști aleg stațiunile montane, mai ales că avem astfel de stațiuni aproape în toate regiunile țării”, spune Traian Bădulescu.

Iată câteva dintre destinațiile locale preferate: Predeal, Poiana Brașov, Sinaia, Păltiniș, zona Bran – Moieciu – Fundata, Bucovina, Maramureș, Mărginimea Sibiului, Oltenia de sub Munte (partea de deal și montană a județelor Vâlcea, Gorj și Mehedinți), Neamț, Vrancea sau Delta Dunării.

Stațiunile balneoclimaterice sunt și ele în topul preferințelor, completează specialistul, de la Băile Felix (cea mai modernizată și căutată stațiune), Călimănești-Căciulata, Băile Herculane (probabil cea mai veche stațiune balneară din Europa, dacă nu chiar din lume), la Sovata, Covasna și Vatra Dornei.

Care sunt zonele unde s-au păstrat cel mai bine tradițiile de Paște

Traian Bădulescu crede că tradițiile și obiceiurile de Paște din diferite regiuni ale țării noastre influențează turismul de la noi din prezent.

„Zone unde se păstrează foarte bine tradițiile sunt Bucovina, Maramureș, Neamț, Oltenia de sub Munte, Rimetea (Apuseni), Mărginimea Sibiului sau Fundata. De asemenea, avem Delta Dunării, cu tradițiile ei pescărești sau lipovenești”, susține el.

Turismul rural contribuie foarte mult în acest sens și, adaugă consilierul în turism, este competitiv la nivel european, chiar se află în Top 10 european.

„Firește, nu putem vorbi de un număr mare de turiști, nu putem vorbi de turism de masă, așa cum este în cazul litoralului, al stațiunilor balneare, al orașelor sau al stațiunilor balneoclimaterice, unde avem multe hoteluri cu multe camere. Pensiunile rurale au maxim 15 camere.

Deși sunt și hoteluri mai mici în anumite localități cu specific rural, precum Bran, Moieciu, Fundata etc. Turismul rural a popularizat, de-a lungul anilor, zone precum Bran-Moieciu-Fundata, Maramureș, Apuseni, Bucovina, Oltenia de sub Munte, Neamț, Buzău, Vrancea, zone care erau mai puțin căutate din punct de vedere turistic înainte de anii 1990”, explică el.

În satele românești, spune Bădulescu, turiștii pot interacționa cu localnicii, gusta mâncăruri tradiționale și descoperi stilul de viață autentic.

„Observ o înclinație din ce în ce mai mare a românilor către turismul rural, mai ales că ne-am urbanizat din ce în ce mai mult în ultimii 20 de ani, iar mulți nu mai avem bunici sau rude la țară.”

Care sunt prețurile pentru vacanțe în străinătate, aproape de România

Traian Bădulescu spune că în funcție de de oraș, de distanță, pentru că vorbim și de zbor, dar și de calitatea hotelului, un turist va plăti între 150 și 800-900 de euro, în această perioadă, pentru vacanțele în afara țării. Principalele destinații alese de români sunt:

Litoralul bulgăresc. Majoritatea românilor optează pentru hoteluri all-inclusive de 4 stele. Cele mai căutate stațiuni, în această perioadă, sunt Nisipurile de Aur, Sunny Beach, Nesebar și Balcik.

Grecia: Este căutat în special nordul Greciei, cu programe de pelerinaj în zone precum Meteora. Majoritatea turiștilor merg în grupuri organizate.

City Break-uri: Unii români aleg city break-uri de Paște, pornind de la orașe cu vestigii creștin-ortodoxe, precum Atena sau Istanbul, până la Roma sau Barcelona.

Ca destinație caldă, preferata românilor este Egiptul, în perioada sărbătorilor de Paște fiind curse charter către Hurghada și Sharm El Sheikh.

63% din români nu călătoresc deloc. Este cel mai mare procent din UE

Traian Bădulescu spune că, potrivit statisticilor, în afara țării călătoresc, an de an, în mod organizat (nu vizite la rude sau prieteni) circa 3-4 milioane de turiști, iar în propria țară, circa 9-10 milioane.

„Potrivit unui studiu recent, dintre statele membre ale UE, România a înregistrat cel mai mare procent de persoane care nu călătoresc, o mare majoritate (63%) neputându-și permite o călătorie de o săptămână.

Pe de altă parte, alte studii sau sondaje arată că doar 35-40% dintre români nu călătoresc în scop turistic. Adevărul poate fi la mijloc.

Mai ales populația din mediul rural are acces mai limitat la resurse financiare și la călătorii și vacanțe, însă tot potrivit Institutului Național de Statistică, sosirile înregistrate în structurile de primire turistică anul trecut au însumat 13,6 milioane persoane, în creștere cu 10,5% față de anul 2022, 84,6% fiind sosiri ale turiştilor români”, subliniază el.