Patru instituții și prognozele de creștere economică într-o poză. De ce CNSP exagerează în sus

Prognozele CE, FMI și BERD din anul 2018 aveau în vedere o scădere sensibilă a ritmului de creștere economică în România pe parcursul anului 2019, conform Consiliului Fiscal. Ulterior, prognozele au fost revizuite în sens ascendent, pe măsură ce rezultatele primelor trimestre ale anului 2019 au arătat evoluții superioare așteptărilor.

În final, așa cum se vede atât din poză, rata de creștere a PIB s-a situat în apropierea proiecțiilor CE, FMI și BERD de la începutul anului 2018.

Consiliul fiscal precizează că prognozele Consiliului Național de Strategie și Prognoză (CNSP) s-au remarcat printr-un ecart pozitiv semnificativ în raport cu cele ale CE, FMI și BERD, fiind în medie mai optimiste cu circa 1,4 puncte procentuale.

*evolutia arata și revizuirile

Care ar fi motivul pentru care la CNSP e mereu estimare în sus?

Simplu. Pe baza datelor CNSP se construiește bugetul de stat. Bineînțeles, nimeni nu are încredere în estimările Comisiei de Prognoză. Sunt făcute ca să iasă bugetul „cum trebuie” de cei care-l construiesc, adică cei care sunt la guvernare, oricare ar fi ei.

De pildă, pentru 2020 au estimat o scădere economică, din cauza coronavirusului, de doar 1,9%. De ce? Pentru că rectificarea bugetară a trebuit să fie construită pe această cifră. Până la finalul anului mai e.

Cum văd celelalte institutii evolutia din acest an? (Se vede, la fel, evolutia prognozelor. În cazul de față o luăm în considerare pe cea din primăvară doar pentru a înțelege diferențele de perspectivă dintre CNSP și institutiile internationale).