Sari direct la conținut

„Pentru unii copii, fiecare zi e Crăciun”: dulciurile, gustările și sucurile ajung să înlocuiască mesele. Dr. Estera Jeledintan, MedLife: „Mănâncă toată ziua, dar nu cresc”

„Pentru unii copii, fiecare zi e Crăciun”: dulciurile, gustările și sucurile ajung să înlocuiască mesele. Dr. Estera Jeledintan, MedLife: „Mănâncă toată ziua, dar nu cresc”
Dr. Estera Jeledintan, MedLife Foto: MedLife

Pentru majoritatea copiilor, Crăciunul înseamnă, pe lângă cadouri, mai multe dulciuri decât de obicei. E firesc: sărbătorile de iarnă sunt un prilej de relaxare a regulilor, de bucurie cu mai puține limite, tocmai pentru că sunt doar o dată pe an. Problema apare atunci când aceste obiceiuri nu mai sunt o excepție, ci o rutină: copilul mănâncă zilnic multe dulciuri, ronțăie gustări aproape continuu și mănâncă foarte puțină mâncare gătită sau mese „adevărate“, spune dr. Estera Jeledintan, medic primar gastroenterolog pediatru în cadrul Spitalului de Pediatrie MedLife. Pentru mulți dintre copiii care ajung la gastroenterolog cu probleme digestive sau chiar cu tulburări de creștere, fiecare zi arată ca o masă de sărbătoare prelungită – cu zahăr, gustări procesate și sucuri la discreție.

Durerile abdominale, constipația și tulburările de creștere ale copiilor sunt cele mai frecvente probleme pentru care se adresează părinții medicului gastroenterolog. De cele mai multe ori, nu este vorba despre o afecțiune, ci despre dezechilibre provocate de o serie de greșeli alimentare care se repetă zi de zi.

„De ce e atât de slab copilul și nu mai crește?“

La copiii mici, problemele se văd adesea în curba de creștere. Sunt sub limitele vârstei la greutate și uneori și la înălțime, deși părinții spun că „mănâncă des“. Când medicul intră în detalii și reconstruiește o zi întreagă de alimentație, observă un tipar care explică problema: copilul nu are, practic, nicio masă, ci doar gustări. „Dimineața nu mănâncă, apoi primește covrigei, biscuiți, prăjiturele, înghețată, poate două-trei guri de fruct sau un iaurt. La prânz mănâncă foarte puțin, eventual câteva linguri de ciorbă sau refuză complet, iar seara se întâmplă la fel. Dacă notezi strict ce a mâncat într-o zi, realizezi că a avut cel mult o masă principală – și aceea în cantitate mică – pentru că la fiecare una-două ore primește câte ceva“, explică medicul situațiile cele mai comune pe care le întâlnește la cabinet. Deși pare că „mănâncă toată ziua”, aportul caloric total al copilului poate fi mic, iar proteinele – esențiale pentru creștere – lipsesc aproape complet.

De aici apare paradoxul care îi sperie pe părinți: copilul consumă dulciuri și gustări, dar rămâne foarte slab, „piele și os“, și pare mai micuț decât colegii lui. Explicația este simplă: o ciocolățică, o pungă de pufuleți, un covrig sau doi biscuiți taie foamea pentru moment, dar nu aduc suficientă energie și nutrienți pentru un organism în creștere.

Greșelile alimentare care se repetă cel mai des

Din experiența de cabinet a dr. Estera Jeledintan, sunt câteva situații care apar constant, cea mai comună fiind gustările dese care înlocuiesc mesele. Practic, copilului nu mai apucă să i se facă foame „adevărată“, pentru că stomacul e mereu ocupat cu ceva, de obicei cu prea puține substanțe nutritive pentru o dezvoltare optimă. 

Sucurile și băuturile dulci oferite de la vârste mici, zilnic, sunt o altă problemă observată de medicul gastroenterolog. „Chiar dacă nu sunt carbogazoase, băuturile foarte dulci îi dau copilului glucide, dar în rest, nu aduc nimic pozitiv în alimentație. Pe de altă parte, copiii care beau frecvent sucuri sunt foarte balonați și au des dureri de burtă“, spune dr. Estera Jeledintan. 

În plus, mezelurile intră prea devreme în alimentație. Ambalajele „special create pentru copii“ îi induc în eroare pe mulți părinți, dar medicul spune că: „mezelurile sunt alimente foarte procesate, cu multă sare și aditivi, și nu reprezintă o opțiune bună nici pentru copii, nici pentru adulți“.

Mâncatul târziu, chiar și înainte de culcare, la 9-10 seara, îi face pe mulți copii să adoarmă greu, să aibă un somn neodihnitor, iar dimineața nu mai au poftă de mâncare. La unii apare sau se accentuează refluxul – senzația că „vine mâncarea înapoi“.

Durerile de burtă și constipația: semne frecvente ale unei alimentații dezechilibrate

Alimentația dezechilibrată, cu prea puține fibre, puține proteine, multe produse rafinate și băuturi dulci, este aproape întotdeauna explicația pentru cazurile de copii cu dureri de burtă recurente – „copii care la 4 ani au dureri de burtă deja de doi ani“ – și cu constipație. Constipația poate deveni o problemă serioasă, mai ales când durerea îl face pe copil să evite mersul la toaletă. „Apar episoade dureroase, uneori regres de la oliță sau toaletă înapoi la scutec, iar părinții ajung să creadă că e vorba despre ceva grav, când, de fapt, problema pornește din farfurie“, explică medicul gastroenterolog.

Ce recomandări funcționează

Mesajul de fond al medicului este unul de echilibru, nicicum de privare totală a copilului de dulciuri: nu dulciurile ocazionale sunt problema, nici Crăciunul. Problema apare atunci când copilul trăiește zilnic într-un „regim de sărbătoare“, în care gustările dulci țin loc de mese, iar alimentația reală este aproape inexistentă.

Pentru majoritatea copiilor care ajung la gastroenterolog, reeducarea alimentației este, de fapt, tratamentul de bază. Tranziția de la un copil obișnuit cu dulce și gustări la discreție la unul cu trei mese echilibrate pe zi și două gustări sănătoase poate fi provocatoare pentru părinți. Însă medicul gastroenterolog vine cu câteva recomandări care vor funcționa în timp. 

Una dintre cele mai importante este limitarea gustărilor între mese, mai ales a celor cu multe calorii și puține substanțe nutritive, astfel încât copilului să i se facă foame până la următoarea masă. „Nu se întâmplă nimic dacă așteaptă copilul 20-30 de minute până ajunge de la grădiniță sau de la școală acasă, la masă, spune medicul referindu-se la situațiile în care copilul primește biscuiți sau covrigi în mașină și apoi refuză prânzul sau cina.

În plus, programul de masă contează mai mult decât cantitatea perfectă de alimente: trei mese principale și gustări planificate, în măsura în care se poate, nu ronțăit continuu pe tot parcursul zilei. 

O recomandare esențială este cea legată de substanțele nutritive de la fiecare masă. „Pentru o dezvoltare optimă, proteina trebuie să fie prezentă la mesele principale. Dacă avem un copil care nu mănâncă mult și nu este obișnuit să mănânce mâncare gătită, uneori e mai util să începem direct cu felul principal, nu cu supa sau ciorba, care oferă puține calorii, dar satură prea repede“, spune dr. Jeledintan.

În ceea ce privește deserturile, un chec sau un pandișpan făcut în casă, cu mai puțin zahăr, este preferabil gustărilor din comerț, pentru că de obicei conțin și ouă sau lapte, nu doar zahăr și făină rafinată. Iar cina ar trebui să fie mai devreme, ideal în jurul orei 6-7 seara. Dacă după cină copilului îi mai este foame, un pahar cu lapte este o opțiune mai bună decât o masă consistentă înainte de somn, recomandă medicul.

Când problema e dincolo de alimentație

Un aspect important subliniat de medic este că, înainte de a pune totul pe seama anumitor preferințe alimentare ale copilului, trebuie excluse probleme medicale care pot fi responsabile pentru simptomele digestive sau pentru tulburările de creștere. Dacă alimentația se corectează și problemele tot nu se remediază, poate fi nevoie de anumite investigații și analize.

„Analizele de sânge pot indica o anemie, un deficit de calciu, de magneziu, că are proteinele totale din sânge mai mici, pot să arate că are un nivel al leucocitelor mai mic – leucopenie, copilul începe să aibă probleme de imunitate. În cazul unui copil slab, care are și scaune mai moi sau, dimpotrivă, se constipă frecvent, trebuie verificată și tiroida. Poate fi nevoie și de probe de digestie, din scaun, ca să vedem dacă absorbția substanțelor nutritive din alimentație este bună, că nu elimină mâncarea nedigerată“, detaliază medicul.

Dr. Jeledintan explică faptul că, la copii, endoscopia nu se face „de rutină“, ca în cazul adulților. Tulburările digestive funcționale nu sunt, de obicei, indicație pentru astfel de proceduri. În schimb, există semne de alarmă care necesită evaluare rapidă: scădere în greutate sau lipsa creșterii, anemie, sângerări digestive, dificultăți la înghițire, vărsături recurente sau diaree cronică neexplicată.

***

Citește și alte articole informative, pe subiecte medicale, în secțiunea Facem România bine.

Acest articol este susținut de MedLife, cea mai mare rețea de servicii medicale private din România, și își propune să fie o sursă de informare și inspirație pentru o viață sănătoasă și echilibrată.

Sănătatea reprezintă principala sursă de fericire a românilor. La MedLife, fericirea oamenilor ne bucură și ne motivează să oferim soluții medicale la cele mai înalte standarde.

Indiferent de specialitate, la MedLife găsești oricând medici buni, a căror expertiză este completată de cele mai avansate tehnologii din domeniul medical și o infrastructură modernă, asigurând o îngrijire personalizată fiecărui pacient.

Află mai multe detalii despre toate serviciile pe https://www.medlife.ro/ 

Articol susținut de MedLife