Pesimism pe termen scurt al oamenilor de afaceri. Ei vorbesc despre creșteri „accentuate” ale preţurilor și concedieri

Cei aproape 9500 de manageri pe care Statistica îi sondează periodic confirmă pesimismul înregistrat de alte sondaje similare. Într-un comunicat transmis marți de Institutul Național de Statistică, aceștia vorbesc de creștere „accelerată” a prețurilor în retail, de concedieri în industrie și construcții, dar și de contracție a activității în anumite zone ale economiei.
Preocupări care conduc la pesimism:
- Volatilitatea economică și inflația: veștile care vin atât din partea finanțatorilor internaționali cât și din cele ale agențiilor de rating nu sunt dintre cele mai optimiste, anticipând o încetinire a creșterii economice. Inflația este o preocupare majoră pentru companiile românești, chiar dacă nivelul estimat al acesteia a scăzut de la 11,2% în urmă cu doi ani, la 5,4%, o previziune mai pesimistă decât cea a Băncii Naționale a României. Opiniile directorilor financiari din România asupra inflației sunt în consens cu cele ale omologilor din Europa Centrală, ambele fiind mai rezervate decât cele emise de instituțiile financiare naționale și internaționale și de macro-economiști.
- Conflicte geopolitice: tensiunile geopolitice au devenit o preocupare serioasă pentru mulți manageri. Războiul de la graniță, conflictele din Orientul Mijlociu, tensiunile comerciale și intenția lui Trump de a taxa UE nu sunt de natură a liniști un manager.
- Incertitudinea ratei dobânzilor: Mulți oameni de afaceri își exprimă îngrijorări cu privire la ratele dobânzilor care contribuie la un sentiment general de incertitudine economică.
- Provocări ale pieței muncii: Executivii continuă să se confrunte cu provocări legate de costurile forței de muncă și de dificultăți de angajare, agravate de presiunile inflaționiste. Un procent semnificativ de oameni de afaceri au menționat costurile de retenție ale angajaților ca o preocupare majoră. În ceea ce privește numărul de angajați, doar 26% dintre directorii financiari români prevăd o creștere, procent în scădere semnificativă de la 37% anul trecut, iar 28% prognozează o scădere, în creștere de la 18% în studiul anterior.
- Apetitul pentru risc a scăzut, 87% dintre respondenți fiind de acord că 2025 nu este un moment propice pentru asumarea unor riscuri mai mari, tendință identificată și la nivel regional. Principalele riscuri pentru companiile din România derivă din previziunile rezervate legate de evoluțiile economice, care vor afecta cererea atât pe plan intern (44% dintre respondenți se așteaptă la o scădere), cât și pe plan extern (33% se așteaptă la o reducere a cererii externe), din intensificarea cadrului de reglementare (menționată de 44% dintre respondenți), deficitul de forță de muncă (39%) și din evoluțiile geopolitice (35%). Printre cele mai grave riscuri geopolitice, conflictul din Ucraina a fost menționat de aproape jumătate dintre respondenți (47%).
- În acest context, managementul costurilor este prioritatea companiilor, menționată de 37% dintre participanții la studiu. Alte arii pe care companiile din România se vor concentra în 2025 sunt creșterea organică (24%), creșterea pe piețele existente (8%) și introducerea de noi produse și servicii (tot 8%).
Ce spun datele Statisticii
Industrie prelucrătoare
În cadrul anchetei de conjunctură din luna ianuarie 2025, managerii din industria prelucrătoare previzionează pentru următoarele trei luni, relativă stabilitate a volumului producţiei (sold conjunctural -5%).
Referitor la numărul de salariaţi se estimează relativă stabilitate, soldul conjunctural fiind de -4%.
Pentru preţurile produselor industriale se prognozează creștere în următoarele trei luni (sold conjunctural +30%).
Construcţii
Potrivit estimărilor din luna ianuarie 2025, în activitatea de construcţii se va înregistra pentru următoarele trei luni scădere moderată a volumului producţiei (sold conjunctural -6%).
Managerii estimează scădere moderată a numărului de salariaţi (sold conjunctural -7%).
În ceea ce priveşte preţurile lucrărilor de construcţii se preconizează creștere a acestora (sold conjunctural +38%).
Comerţ cu amănuntul
În sectorul comerţ cu amănuntul managerii au estimat pentru următoarele trei luni, tendinţă de scădere moderată a activităţii economice (sold conjunctural -8%). Volumul comenzilor adresate furnizorilor de mărfuri de către unităţile comerciale va înregistra creștere moderată (sold conjunctural +8%).
Angajatorii prognozează pentru următoarele trei luni, creștere moderată a numărului de salariaţi (sold conjunctural +14%).
Managerii societăţilor comerciale estimează creștere accentuată a preţurilor de vânzare cu amănuntul (sold conjunctural +46%).
Servicii
Conform estimărilor din luna ianuarie 2025, cererea de servicii (cifra de afaceri) va înregistra relativă stabilitate în următoarele trei luni (sold conjunctural -4%). Managerii din sectorul servicii prevăd relativă stabilitate a numărului de salariaţi (sold conjunctural -1%).
Conform opiniei managerilor, preţurile de vânzare sau de facturare ale prestaţiilor vor avea tendinţă de creștere (sold conjunctural +24%).
Precizări care țin de metodologie
Anchetele de conjunctură sunt anchete calitative, al căror scop este analiza tendinţei de evoluţie a indicatorilor economici pe termen scurt şi mediu. Aceste anchete sunt complementare anchetelor statistice cantitative, de care diferă prin metodă şi utilizare. Specificitatea anchetelor de conjunctură este că în loc de cifre exacte, răspunsul obişnuit îl constituie o apreciere a repondentului faţă de nivelul “peste normal/ normal/ sub normal”, în cazul întrebărilor de nivel, sau de genul: “a crescut/ la fel/ a scăzut” sau “va creşte/ la fel/ va scădea”, în cazul întrebărilor care indică o evoluţie în timp a unui fenomen.
Răspunsurile primite (managerii întreprinderilor din eşantionul supus cercetării statistice aleg o singură variantă de răspuns la acest tip de întrebări) sunt apoi prelucrate, iar rezultatul final se obţine sub forma unui sold conjunctural procentual, obţinut ca diferenţă între procentajul celor care au ales varianta pozitivă a fenomenului şi procentajul celor care au indicat varianta negativă.
Următoarele praguri de interpretare a soldurilor conjuncturale au fost convenite (stabilite):
până la ± 5% relativă stabilitate;
de la ± 6% până la ±15% creştere moderată, respectiv scădere moderată;
de la ±16% până la ± 40% creştere, respectiv scădere;
peste ±40% creştere accentuată, respectiv scădere accentuată.