Sari direct la conținut

Peste 20% dintre cei care au exprimat un punct de vedere pe rețelele sociale au ajuns mai târziu să regrete postarea – studiu

HotNews.ro
Postand pe retelele sociale, Foto: Photosvit, Dreamstime.com
Postand pe retelele sociale, Foto: Photosvit, Dreamstime.com

​Aproximativ 3% dintre utilizatorii rețelelor sociale spun că au avut probleme la locul de muncă din cauza postărilor lor, aproape unul din șase (16%) s-a certat cu cineva apropiat din cauza comentariilor pe care le-a distribuit online. În întreaga lume, mai mult de unul din cinci (22%) oameni și-a exprimat un punct de vedere emoțional pe rețelele de socializare pe care a ajuns să îl regrete mai târziu, arată un studiu Kaspersky Lab.

Acest procent crește la aproape unul din trei (29%) pentru persoanele cu vârsta cuprinsă între 18 și 34 de ani.

De asemenea, se constată că aproximativ unul din opt (12%) utilizatori ai rețelelor sociale evidențiază faptul că și-a exprimat un punct de vedere politic care a fost regretat ulterior. Aproximativ același procent dintre utilizatori (13%) recunoaște că a folosit un limbaj nepotrivit pe rețelele de socializare, australienii (25%) și americanii (22%) fiind cei mai predispuși la un astfel de limbaj negativ. Uneori, conținutul postat de alte persoane poate crea o problemă.

Mai mult de jumătate dintre utilizatorii rețelelor sociale (56%) din întreaga lume sunt activi de peste un deceniu. În timpul petrecut pe rețelele de socializare – și uneori, în ciuda anilor de experiență – mulți dintre utilizatori au postat ceva ce regretă, care poate i-a costat respectul altor oameni, prietenia și, în unele cazuri, chiar și locurile de muncă.

De-a lungul timpului, au existat câteva incidente importante în care postările oamenilor pe rețelele sociale s-au dovedit păguboase, din mai multe puncte de vedere. La începutul lui 2021, actrița din The Mandalorian, Gina Carano a fost concediată de producătorul serialului, Lucasfilm, după ce a făcut comentarii politice controversate pe Instagram.

Această problemă evidențiază cât de important este ca utilizatorii să se gândească la consecințele a ceea ce postează – și poate chiar să se uite prin istoricul postărilor, pentru a șterge orice ar putea fi interpretat ca ofensator sau potențial jenant despre ceva ce a fost uitat, care a fost postat cu mult timp în urmă.

Pe lângă potențialul de a jigni sau de a stârni controverse, postările distribuite online pot compromite și identitatea și securitatea online ale utilizatorilor. Am postat online ceva care prezintă locul în care ne aflăm sau dacă suntem în vacanță? Am postat un nume de familie care ar putea fi folosit împotriva unui utilizator într-un furt de identitate? Este foarte important să ne gândim la ceea ce postăm, astfel încât să ne putem bucura de rețelele sociale la maximum și în siguranță.

Pe cine – și ce – luăm în considerare înainte de a face acel click final? Conform cercetării Kaspersky, majoritatea oamenilor spun că iau în considerare implicațiile asupra familiei lor (58%) și prietenilor (55%) înainte de a împărtăși ceva pe rețelele sociale. Cu toate acestea, mai mult de patru din zece (43%) utilizatori spun că nu iau în considerare consecințele postărilor lor asupra angajatorilor actuali sau viitori.

Acest număr mare ar putea explica de ce există utilizatori ai rețelelor sociale care au avut probleme la locul de muncă din cauza postărilor lor în mediul online.

Un alt factor de luat în considerare este influența alcoolului. Mai mult de unul din zece oameni (11%) recunoaște că a postat pe rețelele de socializare când era sub influența băuturilor alcoolice și că mai târziu a regretat. În Australia, acest procent este dublu, ajungând la 22%!

Cercetarea a fost realizată de Opinium Research în perioada 18-31 mai 2021. Opinium a intervievat 15.682 de adulți din 25 de țări, inclusiv Marea Britanie, Franța, Italia, Germania, Spania, Danemarca, Olanda, Chile, Mexic, Argentina, Brazilia, Columbia, Peru, Japonia , Rusia, Turcia, SUA, Republica Cehă, Ungaria, Africa de Sud, Austria, Singapore, Vietnam, Australia și EAU.

ARHIVĂ COMENTARII
INTERVIURILE HotNews.ro