Peste un milion de migranți fără documente din Spania au aplicat pentru regularizarea promisă de guvern. Ce urmează

Mai multe organizații neguvernamentale din Spania i-au îndemnat pe migranții fără documente să se înregistreze, într-un efort final pentru un proces special de regularizare în masă care a atras aproximativ un milion de persoane în doar câteva săptămâni și care urmează să se încheie marți, scrie Reuters.

În ultimele ore înainte de expirarea termenului, ONG-urile și-au intensificat eforturile de a contacta și consilia migranții care încă încercau să strângă documentele necesare pentru a solicita un permis de ședere de un an.

Aproximativ 840.000 de persoane lucrează la negru în Spania în acest moment și obținerea statutului legal poate dura mai mult de un an.

Organizațiile pentru drepturile omului CEAR și Cepaim au îndemnat migranții să depună cererile chiar dacă încă așteptau documentele necesare din țările de origine, precum Mali, Iran sau Venezuela.

„Efectuăm o verificare finală a tuturor persoanelor care au venit la birourile noastre și cărora le-ar fi putut lipsi unele documente la începutul procesului”, a declarat Elena Muñoz, coordonatoarea echipei juridice a CEAR.

„Dacă un dosar nu este încă complet, îl vom depune înainte de 30 iunie, pentru ca aceștia să nu rateze ocazia de a beneficia de procesul de regularizare”, a spus ea.

Între aprilie și iunie, guvernul spaniol a primit aproape dublul celor 500.000 de înregistrări pe care le preconizase.

Vineri, numărul cererilor depuse a ajuns la 1,27 milioane, potrivit lui Cesar Perez, liderul sindicatului ofițerilor de imigrare din Spania.

Probleme birocratice

Juan Segura, directorul general al Cepaim, a declarat că migranților li se recomandă să depună cererile, deoarece vor beneficia de un termen suplimentar pentru a furniza documentele lipsă.

Experții afirmă că migranții din țări afectate de conflicte, precum Iran sau Mali, s-au confruntat cu obstacole în legalizarea documentelor la consulatele spaniole, un proces care este complex și în Algeria și Nigeria.

Venezuelenii s-au confruntat cu întârzieri în obținerea apostilelor pentru certificatele de cazier judiciar, în timp ce schimbările de politică ale Spaniei i-au obligat pe solicitanții de azil să treacă la această procedură la începutul lunii iunie, lăsându-le mai puțin timp pentru pregătirea documentației.

„Acest lucru a însemnat că unii venezueleni au avut mai puțin timp să adune documentele necesare”, a spus Segura, adăugând că mulți se confruntă acum cu dificultăți și că ar fi recomandabil prelungirea termenului limită.

Ministerul Migrației a declarat că nu intenționează să prelungească termenul.

CEAR susține că este necesară o soluție permanentă, astfel încât migranții să nu fie nevoiți să petreacă doi ani în situație de ședere neregulată înainte de a obține permisul de ședere.

Silvana Cabrera, care conduce o organizație neguvernamentală în Valencia, a declarat că platformele de depunere a cererilor au întâmpinat probleme în ultimele ore.

„Este o situație îngrijorătoare, mulți migranți s-ar putea să nu reușească să se înregistreze”, a spus ea.

ONG-urile spun că cel puțin 20% din cele aproximativ 1 milion de cereri ar putea fi respinse, parțial din cauza documentelor lipsă și a flexibilității administrative limitate.

Criticile lui Meloni

Politica guvernului socialist spaniol a fost atacată de opoziție, dar s-a lovit de critici și în Europa.

Recent, prim-ministra Giorgia Meloni l-a atacat pe Pedro Sánchez în cadrul unor schimburi de replici aprinse pe tema migrației dintre liderii UE, susținând că decizia Spaniei va avea consecințe dincolo de propriile granițe.

Ceea ce face Spania „îi afectează pe vecinii săi”, a afirmat Meloni.

Potrivit unor diplomați ai UE citați de Euractiv, discuția a avut loc în contextul discuțiilor privind înființarea de centre de deportare în afara Europei.

Sánchez a criticat poziția intransigentă, ceea ce a determinat-o pe Meloni să o susțină pe prim-ministra daneză Mette Frederiksen, atacând în același timp politica Spaniei favorabilă migranților, pe motiv că aceasta are un impact asupra întregii zone Schengen.

Declarațiile au avut loc la doar câteva zile după ce deputații europeni au aprobat regulamentul UE privind returnările, așa-numita „piesă lipsă” a noului Pact privind migrația și azilul, care a intrat în vigoare pe 12 iunie.

Noul regulament deschide calea către așa-numitele „centre de returnare” – facilități din țări terțe în care solicitanții de azil respinși ar putea fi transferați în așteptarea expulzării – o cerință-cheie a guvernelor care militează pentru o politică de migrație mai dură.

Propunerea a atras critici aspre din partea organizațiilot pentru drepturile omului și a parlamentarilor de stânga, care susțin că aceasta riscă să submineze drepturile migranților.