Pneumolog: „Când le spun tinerilor adevărul despre vaping, sunt speriați, șocați”. Cum afectează țigările electronice plămânii

Cancerul bronhopulmonar provoacă, la nivel mondial, cele mai multe decese prin boală oncologică. România nu face excepție, nici ca număr de cazuri diagnosticate, nici ca decese înregistrate, mai ales în rândul bărbaților. Lipsa unui program de screening bine pus la punct face ca diagnosticul să fie pus târziu, cu impact direct asupra șanselor de supraviețuire ale pacienților și asupra calității vieții acestora. O altă statistică importantă în acest context: în România, una din patru persoane este fumătoare activă, iar fumatul este implicat în 70-80% din cancerele pulmonare. Atât țigaretele clasice, cât și vaping-ul sau produsele cu tutun încălzit pot avea efecte nocive asupra sănătății pulmonare, atrage atenția dr. Cătălin Magda, medic specialist pneumolog în cadrul Clinicii Badea MedLife, din Cluj-Napoca. „Concepția că vaping-ul este mai puțin nociv decât țigara clasică este eronată. Când le spun tinerilor adevărul despre vaping sunt speriați, șocați. Îmi spun: «nu am știut așa ceva, nimeni nu mi-a spus»“.

Cancerul pulmonar ar trebui să fie o preocupare deosebit de serioasă în România, dar, din păcate, datele statistice arată că nu este cu adevărat. Față de alte țări europene, nu avem încă un program de screening bine pus la punct în sistemul de sănătate, care să ajute la depistarea precoce, chiar dacă Societatea Română de Pneumologie a avertizat că, anual, circa 12.000 de persoane sunt diagnosticate cu cancer pulmonar, adică 30 de persoane în fiecare zi.

Potrivit sursei mai sus citate, „comparativ cu media Uniunii Europene, România înregistrează o rată de mortalitate mai mare în rândul bărbaților – aproximativ 75 de decese la 100.000 de locuitori, în timp ce media UE este de 69. Această statistică plasează România în zona roșie a mortalității oncologice legate de plămâni”.

Practic, în fiecare oră, un român este diagnosticat cu cancer pulmonar, potrivit datelor INSP, iar mortalitatea ridicată este corelată atât cu lipsa screeningului, cât și cu diagnosticarea târzie.

„Una din patru persoane este fumătoare”

„La noi, screeningul cancerului bronhopulmonar nu este o preocupare atât de serioasă pe cât ar trebui să fie. Sunt țări în Uniunea Europeană – Germania, Polonia, de exemplu – care au programe funcționale, unele pilot, dar la noi, lucrurile nu sunt clare, concretizate”, subliniază dr. Cătălin Magda.

Nevoia unui program coerent pentru cancerul pulmonar este cu atât mai evidentă cu cât numărul fumătorilor continuă să fie, la noi, foarte mare: „Un român din patru este fumător activ, fie că vorbim de țigarete clasice, de vaping sau de produse cu tutun încălzit”, mai spune dr. Magda.
Un program de screening ar trebui să vizeze mai ales persoane de peste 50 de ani, care fumează, însă vârsta nu e neapărat un criteriu, mai spune medicul specialist. „Sunt considerate persoane cu risc toți fumatorii activi care au un istoric de cel puțin 20 pachete-an. Pachetele-an sunt cuantificate ca numărul de pachete fumate pe zi ori numărul de ani. De exemplu, un pachet pe zi timp de 20 ani înseamnă 20 pachete-an. Însă și persoanele care au renunțat la fumat în ultimii 20 ani ar trebui să fie vizate de programele de screening”, consideră medicul pneumolog.

Pe lângă fumătorii activi, screeningul pentru patologia pulmonară ar trebui să cuprindă și pacienți cu boli pulmonare cronice – ca BPOC, bronhopneumopatia obstructivă cronică, cei care au avut rude de gradul 1 cu cancer bronhopulmonar sau persoanele care lucrează sau au lucrat într-un mediu cu expunere la noxe respiratorii cancerigene. 

Tinerii și vaping-ul. Ce este EVALI

Medicul pneumolog atrage atenția asupra unui obicei pe cât de popular printre tineri, pe atât de nociv: vaping-ul. „Există printre tineri o concepție total eronată conform căreia dacă vapezi sau folosești produse cu tutun încălzit ai un risc mai mic de a dezvolta patologii pulmonare sau cancer pulmonar. Nu există studii actuale care să confirme faptul că alternativele la fumatul de țigarete clasice, pe bază de ardere de tutun, sunt mai sănătoase sau au un impact mai mic asupra plămânilor. Studii independente actuale,  – în afară de cele sponsorizate de marile companii de tutun – sugerează că fumatul de produse de tutun încălzit au efect aproximativ similar asupra arborelui bronșic în ceea ce privește inflamația cronică a acestuia. Ca să nu mai vorbim despre faptul că produsele pe bază de vaping au diverse arome, iar aceste arome au în compoziție substanțe chimice cu rol cancerigen”, atrage atenția specialistul.

Lichidele de vaping conțin, pe lângă nicotină, un amestec de propilenglicol și glicerină vegetală (folosite ca solvenți pentru a produce vaporii), la care se adaugă arome chimice de sinteză. Prin încălzire repetată la temperaturi înalte, aceste substanțe se pot descompune în compuși iritanți, cunoscuți pentru efectul lor toxic asupra mucoasei respiratorii. Unele arome utilizate frecvent, precum diacetilul, folosit pentru gustul de unt, au fost asociate, în special în contextul expunerii ocupaționale din industria alimentară, cu bronșiolita obliterantă, o afecțiune cronică ireversibilă a căilor respiratorii mici. 

La unii pacienți a fost raportată și o formă distinctă de afectare pulmonară, numită pneumonie lipoidică, atribuită mai ales unor aditivi uleioși folosiți pentru arome, în care particulele grase inhalate se depun la nivel alveolar și declanșează un răspuns inflamator local.

De asemenea, dispozitivele de vaping pot elibera urme de metale grele, cum sunt nichelul, staniul, plumbul, provenite din elementele de încălzire, care ajung să fie inhalate odată cu vaporii. 

Substanțele inhalate care se acumulează la nivelul arborelui bronșic, iar în timp, se formează o peliculă care acoperă cilii de la nivelul acestuia. „Cilii pot fi asemănați cu minifilamente la nivelul arborelui bronșic care favorizează eliminarea în afara plămânilor a mucusului încărcat cu diferite particule, bacterii, virusuri. Dacă acest strat foarte important în cadrul imunității pulmonare este acoperit cu produse rezultate în urma vaping-ului, pacienții sunt predispuși la diferite patologii. Și au apărut la acești pacienți patologii specifice, care se numesc EVALI – denumire care vine de la denumirea în limba engleză: E-cigarette or Vaping Use-Associated Lung Injury”, explică dr. Magda.

Aceste patologii produse de țigarete electronice sau vaping se manifestă prin congestie pulmonară, inflamație, tuse persistentă, febră, dispnee, dureri toracice – simptome pseudo-gripale și cu impact important asupra arborelui bronșic. 

Vaping-ul afectează plămânii într-un timp mai scurt decât fumatul clasic

Tratamentul este unul simptomatic cu antiinflamatoare și antibiotice – dacă e vorba și de o suprainfecție bacteriană – și cu oxigenoterapie adițională dacă e un caz sever. „Există cazuri care impun inclusiv internarea și monitorizarea mai atentă, precum și un tratament mai intens. Tinerii vapează, atrași de publicitate și de arome. Încă, în România, fumatul, în general, nu este considerat o boală, ci un factor social. Nu este considerat o patologie, o dependență. Nu se pune accent asupra acestui element suficient de mult pe cât ar trebui. Mereu când am un pacient care vapează îi prezint toți acești factori de care mulți nu sunt conștienți. Pentru că nu se face publicitate la fel de puternică la efectele pe care vaping-ul le are asupra plămânilor cum se face la țigaretele clasice. Și tinerii nu conștientizează, dar atunci când le explici înțeleg și sunt speriați. Șocați. Spun: «nu am știut așa ceva, nimeni nu mi-a spus». Din păcate, percepția generală e că țigaretele electronice sunt mai sănătoase decât cele clasice, pentru că nu ard, nu există o combustie. Dar este doar un alt mecanism care acționează asupra arborelui bronșic având un impact asupra plămânilor într-un timp mai scurt decât fumatul clasic”, avertizează medicul.

Chiar dacă nu se ajunge neapărat la cancer pulmonar, se ajunge la patologii cu complicații importante, într-un timp mai scurt: „La persoanele care vapează sunt afectate preponderent bronhiolele distale, alveolele unde se produce schimbul gazos. Și această afectare cronică, poate să devină ireversibilă, cu consecințe pe termen lung. 

În ce ar trebui să constea screeningul pulmonar

Screening înseamnă un consult pneumologic cu spirometrie, iar dacă sunt factori de risc identificați, efectuarea unui CT cu doză redusă de radiații. „Acestea sunt recomandări internaționale actuale”, precizează dr. Magda.

Faptul că nu avem un program de depistare precoce face ca diagnosticarea să fie în stadiu destul de avansat în 70% din cazuri, mai spune medicul. Pentru pacient asta înseamnă resurse terapeutice insuficiente, de multe ori.  

La diagnosticarea târzie contribuie și faptul că în cancerul pulmonar simptomatologia nu este de la început pregnantă, astfel că multe semne pot fi omise. De exemplu, o tuse seacă persistentă, precizează medicul: „Tusea seacă poate să apară din varii motive. În urma unei infecții virale care produce o hiperactivitate bronșică, de exemplu. Tusea acută durează sub 3 săptămâni, cea subacută – între 3 și 8 săptămâni, iar tusea cronică persistă peste 8 săptămâni. La fumători, această tuse seacă persistentă este pusă pe seama fumatului cronic, a iritației cronice, ceea ce este adevărat. Pentru că fumatul irită în mod cronic mucoasa respiratorie și declanșează uneori o tuse seacă, alteori, productivă, cu mucus, persistentă”.
Dar această tuse persistentă a fumătorilor trebuie investigată, mai ales dacă durează de mult timp, atrage atenția dr. Magda: „Pentru că ea poate ascunde diverse patologii importante, care pot fi gestionate precoce și care pot fi vindecate”.

Cancer depistat întâmplător

Nu de puține ori s-a întâmplat, subliniază medicul pneumolog, să se descopere cazuri de cancer în urma unor controale de rutină efectuate pacienților. „Am avut un caz al unui pacient cu o tuse seacă persistentă după o infecție respiratorie, cu tuse persistentă timp de două luni. Având în vedere că pacientul era mare fumător, am recomandat efectuarea unui CT de torace și nu mică mi-a fost mirarea când am identificat și o formațiune tumorală în lobul pulmonar superior stâng”, mai spune dr. Magda.

Potrivit protocolului medical, după identificarea unei astfel de formațiuni este indicată efectuarea unei biopsii. „Bronhoscopia este o tehnică minim invazivă, fiabilă, prin care se poate efectua o biopsie la nivelul arborelui bronșic pentru a identifica natura celulară a formațiunii pulmonare. În funcție de rezultat, tratamentul este personalizat. Având în vedere că formațiunea pe care o descoperisem era relativ mică, fără extensie, tratamentul a constat într-o intervenție chirurgicală, cu rezecție atipică și o recuperare relativ scurtă. Pacientul în cauză era fumător de circa 25 de ani, fuma câte un pachet pe zi, dar când a aflat că are cancer a renunțat brusc, atât de mare a fost șocul”, adaugă specialistul.

Deși fumatul reprezintă în 70% din cazuri cauza principală pentru care apare cancerul pulmonar, există și alți factori care contribuie: „Un istoric familial cu rude de gradul I cu aceste tipuri de tumori, expunerea cronică la noxe respiratorii – fie că ele sunt prezente la locul de muncă sau într-un oraș în care poluarea este accentuată, fie că ele sunt prezente la domiciliu, toți factorii cumulați favorizează dezvoltarea acestei patologii. Mulți pacienți care vin la cabinet, pe lângă faptul că sunt fumători, lucrează în anumite medii – în construcții, în medii industriale în care sunt expuși la vapori nocivi, la pulberi metalice, microparticule care, inhalate constant, afectează mucoasa respiratorie”.

Tusea seacă sau productivă cu hemoptizie – adică expectorație cu sânge – scăderea toleranței la efort, respirația dificilă, senzația de lipsă de aer la eforturi mici sau chiar în repaus pot reprezenta semnele unui cancer bronhopulmonar deja avansat, enumeră medicul.

În cancerul pulmonar, prognosticul depinde mult de stadiul în care este depistată boala. Când diagnosticul este pus într-un stadiu incipient, supraviețuirea la 5 ani poate ajunge la 60%-70%, explică medicul. „La pacienții depistați cu cancer pulmonar în stadiu incipient, tratamentul poate avea viză curativă. Această speranță de supraviețuire scade semnificativ în cazul cancerelor avansate, sau mai ales în cazul prezenței metastazelor la diferite organe. Toate aceste elemente, împreună cu tipul histopatologic, cu testarea genetică efectuată, implică o anumită terapie biologică, imunologică, care favorizează gradul de răspuns și de supraviețuire”, adaugă dr. Magda.

Tuberculoza rămâne o problemă în România

Cancerul pulmonar nu reprezintă, însă, cea mai frecventă patologie la cabinet. Cei mai mulți pacienți ajung la consult cu hiperactivitate bronșică, cu tuse accentuată produsă de infecții virale sau bacteriene, astm bronșic sau cu BPOC.

Un loc aparte în peisajul patologiilor pulmonare îl ocupă tuberculoza care, la noi, continuă să rămână o problemă. „România reprezintă încă o zonă endemică pentru tuberculoză, în ciuda eforturilor pentru depistarea acesteia. În cadrul Spitalului de Pneumoftiziologie Cluj-Napoca există activitate constantă în ceea ce privește depistarea și tratamentul pacienților cu tuberculoză”, punctează medicul.

Unul dintre motive ar fi că stăm prost și la prevenția prin vaccinare: „Vaccinarea a fost mereu o problemă în România. Se lucrează încă la o scădere a ratelor de infecție până când această patologie să nu mai reprezinte o problemă. Dar tuberculoza încă persistă. O diagnosticare corectă și o complianță bună la tratamentul cu antibiotice duce, de obicei, la o vindecare completă a acestei boli”, atrage atenția medicul.

Cele mai importante recomandări pentru sănătatea pulmonară

Renunțarea la fumat este regula de căpătâi pentru sănătatea plămânilor. „Și este vorba despre fumatul de orice fel, subliniez. Adică și țigarete clasice, și vaping și produse cu tutun încălzit”, insistă specialistul.

Apoi, este vorba despre evitarea, pe cât posibil, a expunerii la medii în care există noxe care provoacă probleme respiratorii cronice.  

„Recomand vaccinarea mai ales în cazul unor pacienți cu patologii pulmonare cronice, sau pacienți cu episoade numeroase de intercurențe respiratorii. Una dintre măsuri este vaccinarea antigripală, care se face în fiecare an înaintea sezonului gripal. Dar în cazul pacienților cu diferite boli pulmonare sau status imunologic mai precar, există vaccinarea antipneumococică, care conferă protecție împotriva infecțiilor bacteriene, nu virale”, spune dr. Cătălin Magda.

Nu în ultimul rând, și pentru sănătatea plămânilor este importantă adoptarea unui stil de viață sănătos, cu alimentație echilibrată, hidratare corespunzătoare și multă mișcare, conchide specialistul.

***

Citește și alte articole informative, pe subiecte medicale, în secțiunea Facem România bine.

Acest articol este susținut de MedLife, cea mai mare rețea de servicii medicale private din România și face parte dintr-un demers amplu de informare și educare, dedicat prevenției și unui stil de viață sănătos, pe termen lung.

La MedLife, sănătatea este abordată cu atenție și responsabilitate, pornind de la nevoile reale ale fiecărui pacient. Deciziile medicale se bazează pe evaluări complexe, susținute de echipe multidisciplinare de medici buni și tehnologii de ultimă generație. Prin soluții moderne de diagnostic și tratament și, mai nou, prin expertiza în genomică și posibilitatea de identificare timpurie a riscurilor pentru boli comune sau asociate stilului de viață, MedLife își propune să ajute oamenii să aibă mai multă grijă de sănătatea lor.

Obiectivul este clar: prevenția activă și intervenția la timp, înainte ca problemele de sănătate să afecteze echilibrul și calitatea vieții. Pentru că sănătatea înseamnă mai mult decât absența bolii. Înseamnă energie, mobilitate și echilibru, la orice vârstă. MedLife investește constant în soluții care susțin o stare de sănătate durabilă și contribuie la o viață trăită bine, nu doar astăzi, ci pe termen lung.

Mai multe informații despre serviciile disponibile pot fi găsite pe https://www.medlife.ro/.

Articol susținut de MedLife