Într-un discurs susținut la BNR, fostul ministru al Finanțelor, Alexandru Nazare, a lansat un apel direct către întreaga clasă politică și mediul economic pentru asumarea cu curaj a consolidării fiscale. Oficialul a atras atenția că România se află „la mijlocul drumului” și că pauzele sau ezitările în reducerea deficitului bugetar pot fi fatale pentru stabilitatea țării.
Capcana procedurii de deficit excesiv: „Cât mai vrem să mai stăm? 10-15 ani?”
Aflându-se în proces de coborâre de la un deficit de 9% din PIB către ținta de 3%, România riscă să rămână blocată la jumătatea drumului, în jurul valorii de 6%. Nazare a respins categoric ideile vehiculate în spațiul public legate de o eventuală „pauză” în efortul de consolidare.
„Podul din spate e rupt. Nu există cale decât înainte. Am auzit opinii că am putea să facem o pauză, să ajungem la 6% și să mai stăm. Nu cred că ne permitem. Am fost penalizați destul de faptul că am stat în această procedură. Cu câtă credibilitate se uită investitorii la o Românie care persistă în deficit excesiv?”, se întreabă Nazare.
Oficialul a subliniat că reducerea deficitului de la 6% la 3% reprezintă „cea mai grea parte a consolidării” – o adevărată verticalizare a efortului fiscal care necesită un consens politic peste ciclurile electorale.
Euro 2035: Adevărata ancoră de țară
Pentru ca efortul de consolidare să nu fie văzut doar ca o simplă tăiere de cheltuieli sau o cerință impusă de la Bruxelles, Alexandru Nazare propune o strategie „de la coadă la cap”: Aderarea la Zona Euro până în 2035 trebuie să devină principala ancoră de țară.
Ieșirea din Procedura de Deficit Excesiv până în 2030 este condiția obligatorie pentru a avea timpul necesar pregătirii trecerii la euro. Spre deosebire de consolidarea fiscală, aderarea la euro antrenează și competitivitatea economiei, forțând statul să privească dincolo de cifrele bugetare și să creeze condiții pentru o creștere economică la potențial real.
Miza imediată: Un buget credibil pentru 2027 și ieșirea de pe treapta de deasupra „junk-ului”
Ministrul Nazare a subliniat că urgența momentului este construcția unui buget credibil pentru anul 2027.
Miza nu este doar raportul imediat al agențiilor de evaluare financiară (precum cel al S&P de vineri), ci ieșirea definitivă a României din zona de risc extrem pe piețele internaționale. „Oricum ne așteaptă deciziile ale altor agenții în ianuarie și februarie. Deci nu avem altă variantă decât să construim un buget credibil pentru 2027. Repet, nu pentru ei.
Pentru noi, ca să ne ținem de acest plan de țară de 10 ani. Și cu ce ne ajută un buget credibil în 2027? Păi ne ajută că poate că ne-am săturat să fim tot timpul pe ultima treaptă de junk. Poate vrem să avem o perspectivă de la negativ la stabilă, de la stabil la pozitiv. Poate ne punem ca și obiectiv o creștere a rating-ului, doar menținerea lui”, spune Nazare.
Jurnalistul Dan Popa trimite în fiecare joi dimineață newsletterul „EconoMix”. Dacă te interesează finanțele personale și vrei să primești recomandări economice, te poți abona aici:
- Un buget realist poate schimba perspectiva ratingului de la negativ la stabil și ulterior la pozitiv, scăzând direct costurile la care statul se împrumută.
- Reversarea decelerării economice: Economia României se află într-un trend de încetinire de câțiva ani, iar inversarea acestei tendințe și reluarea ocolului de creștere robustă pot începe efectiv din 2027, cu condiția existenței disciplinei bugetare.
„Elementele pe care le consider extrem de importante în perioada următoare se leagă de nivelul de ambiție economică pe care îl alegem pentru țara noastră.
Cât de mult internalizăm nevoia de a lua niște decizii pe care ni le asumăm. Consolidarea nu ne este impusă, nu ne este cerută. Nici de comisie, nici de agenții, nici de alți factori externi.
E vorba de ambiția noastră de a avea o economie mai puternică, de a juca un rol în regiunea asta economică, despre care vorbim de ani de zile, dar trebuie să îl și exercităm. Și asta nu poate să vină din afară, vine totdeauna din interior. Și pentru aceasta avem nevoie de mai mult curaj și de mai mult consens, de o înțelegere mai largă, ca anumite elemente legate de politică economică nu fac, n-ar trebui să facă parte din zona de conflict politic extrem.”, a concluzionat Alexandru Nazare.
