Polemica in presa franceza: Studentii la medicina care nu-si pot lua examenele in Franta pleaca la "mascarada" de studii din Romania

Tinerii francezi sunt gata sa faca orice pentru a deveni medici. Unii au picat examenul de la sfarsitul primului an de facultate in Franta, dar au mers apoi sa se pregateasca in Romania; pentru cei care nu reusesc in Hexagon, salvarea vine din Romania, scrie publicatia franceza Le Point, care deschide o dezbatere pe acest subiect.

Premisele de la care pleaca discutia sunt urmatoarele: Universitatea de la Cluj a deschis in 2000 o filiera francofona la medicina, farmacie si chirurgie dentara, iar diplomele obtinute de studentii francezi le permit sa lucreze apoi in Franta, prin intermediul acordurilor Uniunii Europene.

• „Expatrierea studentilor care au esuat in Franta”

Un fenomen denuntat de un an de Consiliul ordinului medicilor si pus in dezbatere in numeroase randuri de presa franceza. „Aceasta expatriere a studentilor care au esuat in Franta este inadmisibila si creeaza o discriminare fata de studentii francezi”, sustine dr. Xavier Deau, vicepresedinte al Consiliului ordinului medicilor, care denunta „o mascarada de studii”. Cu atat mai mult cu cat jocul du-te vino reincepe la finele celui de-al saselea an de studii. Motivul: „in mod paradoxal, in Romania este mai dificil decat in Franta sa-ti gasesti un loc unde sa lucrezi ca intern imediat dupa terminarea facultatii”, noteaza Le Point.

In Romania, la fel ca si in Franta, selectia se face pe baza unui clasament. Numai ca, daca in Franta orice student care se prezinta la concurs obtine o repartizare la un spital, in Romania numai primii clasati primesc un loc. „Un baraj care nu descurajeaza, insa, francezii exilati”, scriu jurnalistii din Hexagon. Pana de curand, reglementarea concursului din anul sase valida doar inscrierea studentilor europeni care si-au facut cursurile in Franta. Studentii francezi de la Cluj au declarat ca sunt discriminati si au avut castig de cauza. De atunci, putin conteaza tara care elibereaza diplome de medicina in Europa. Rezultatul: la finele anului al saselea, francezii de la Cluj revin in Franta. „O viclenie”, concluzioneaza Le Point.

• Ce ii atrage pe francezi la Cluj: banii si sistemul de invatamant „relaxat”  

Pentru a intra la Universitatea din Cluj, romanii trebuie sa treaca un concurs dupa Bacalaureat. „Francezii intra insa pe dosar, pe niste criterii neclare, dupa ce si-au achitat taxele de intrare”. Costurile sunt intre 2.500 si 5.000 de euro si constituie un criteriu deloc de neglijat. Chiar daca costul vietii este relativ ridicat pentru francezii de acolo. „Totul este mai scump pentru francezi si este foarte greu sa negociezi preturile, daca nu esti roman”, sustine un student francez care plateste o chirie, la o garsoniera din Cluj, de 400 de euro pe luna, „adica mai mult decat dublu fata de sumele platite de romani”.

Locurile la sectia francofona sunt, oficial, limitate la 80 de persoane. Potrivit responsabililor, studentii sunt de fapt in numar de 208. „Rarele cazuri de francezi respinsi” la intrare la Cluj se orienteaza catre alte universitati din Romania, care au deschis cursuri identice, cum ar fi centrele de la Iasi sau Arad. Mutarea a fost deprinsa si de alte state din Europa de Est: Bulgaria, unde taxele de inscriere se ridica la 7.000 de euro pe an cu o selectie mai stricta a studentilor, sau Polonia, unde se aplica o selectie foarte dura, pe tot parcursul facultatii.

• Studiile franceze sunt prea elitiste vs. La Cluj niciun francez nu a ramas repetent  

Majoritatea studentilor care repeta primul an de facultate in Franta sunt atrasi de aceste cursuri paralele. Insa, in ultima vreme, tot mai multi absolventi ai liceului se orienteaza direct catre Europa de Est, „ca sa nu piarda timpul”. Iar la Cluj niciun student francez nu a repetat anul, precizeaza publicatia.

„Studiile medicale franceze sunt prea elitiste”, sustine medicul Xavier Deau, vicepresedintele Consiliului ordinului medicilor. Acesta a propus ca directiva europeana referitoare la recunoasterea reciproca a diplomelor in cadrul Uniunii Europene sa se aplice nu doar la durata studiilor, dar si la calitatea programelor. „Anumite tari europene propun studii mai putin elitiste, uneori mai scurte, dar care formeaza buni profesionisti”, a subliniat el. Si a recunoscut ca medicii formati in Romania nu sunt „neaparat” mai putin buni decat cei care au studiat in Franta.