Politicienii devalorizeaza CEC
“Pozitia mea e clara: nu sunt de acord cu privatizarea CEC, asa cum n-am fost nici pentru instrainarea Petrom sau cea a Bancii Comerciale Romane (BCR). Privatizarea Casei de Consemnatiuni este inoportuna, iar aceasta trebuie sa ramana, ca si Loteria Nationala, la stat. Nu sunt de acord cu privatizarile facute doar de dragul privatizarii.
CEC acopera necesitatile unor categorii defavorizate si perimetrul satesc, unde firmele private nu sunt interesate sa patrunda”, ne-a declarat Buda. El sustine ca nu a primit reprosuri din partea colegilor din Alianta D.A. privind pozitia sa divergenta. “CEC este, prin traditie, o banca romaneasca, nu cred ca exista aici vreo prioritate europeana.
Nu sunt de acord ca in Comisia de privatizare a CEC sa functioneze renumiti specialisti ca DJ Bodu (presedintele Autoritatii de Administrare Fiscala, Sebastian Bodu – n.r)! Nu voi accepta ca drenarea banilor publici sa se numeasca initiativa liberala sau spirit de intreprinzator”, a afirmat, ieri, si deputatul PRM Mircea Cristache.
Potrivit documentului adoptat de Camera Deputatilor, pe langa pachetul de 70% din actiunile CEC, care va fi vandut unui cumparator strategic, 5% va ajunge, la cel mult doi ani de la privatizare, in mainile salariatilor si pensionarilor cu ultimul loc de munca la Casa de Economii, la un pret egal cu cel din cazul vanzarii pachetului majoritar (mai putin la membrii Consiliului de Administratie).
Deputatii au decis ca angajatii si pensionarii trebuie sa cumpere actiunile integral, cu banii jos, si fara credite preferentiale, cu dobanda subventionata, cum a propus Guvernul. Imobilele CEC, evidentiate la 30 iunie 1996, vor constitui proprietatea privata a acestei societati.
Dispute cu institutiile publice din Cluj
“La Cluj, avem 170 de angajati, carora li se vor adauga 50 de pensionari. Dispunem de 32 de unitati, dar intentionam sa deschidem si altele, prima dintre ele in comuna Vultureni. Sediul pe care il aveam pe str. Iuliu Maniu l-am pierdut in favoarea unui cult religios, fiind revendicat”, a spus directorul CEC Cluj, Dorel Cotet.
Sucursala se va orienta catre creditele catre persoane fizice si juridice si carduri, instaland, pana in iunie, 15 bancomate in localitatile urbane ale judetului. “Avem in vedere si zona rurala, pentru ca, dupa integrarea in Uniunea Europeana, vor exista oportunitati de fonduri care vor fi dirijate spre mediul rural. Investitiile programate, la Cluj, pentru 2006, sunt de 200.000 de lei.
Directorul CEC Cluj a recunoscut ca institutia a pierdut dreptul de a incasa taxele catre bugetul de stat, dar numai cele sub 100 de lei. “A fost o decizie luata de conducerea CEC. Noi nu suntem o institutie publica; trebuie sa lucram in conditii de eficienta”, a argumentat Cotet. “Este vorba despre o decizie luata, la nivel central, intre Ministerul Finantelor Publice si CEC.
Credeti ca noi aveam nevoie de o astfel de corvoada? CEC a renuntat la preluarea taxelor mici, pentru ca activitatea presupune cheltuieli mari de personal”, a motivat Gligor Gavris, reprezentant al Directiei Generale a Finantelor Publice (DGFP) Cluj. De la 8 mai, trezoreriile fiscale teritoriale au preluat taxele datorate de persoanele fizice.
Trezoreriile incaseaza acum taxele: cazier judiciar si fiscal, permise de munca, prestari de servicii ale Ministerului Administratiei si Internelor, amenzi datorate bugetului de stat si judiciare. CEC a ramas cu taxele consulare si de apostila.
Pe de alta parte, Prefectura Cluj a primit sesizari de la serviciile Permise de conducere si de inmatriculare a vehiculelor, respectiv Eliberare si evidenta a pasapoartelor simple, despre imposibilitatea eliberarii actelor, intrucat CEC avea are probleme cu serverul, iar cetatenii nu isi puteau plati taxele.
Prefectul Alin Tise a schimbat sistemul pentru eficientizare a activitatii serviciilor, mai ales ca banii reprezentand contravaloarea taxelor de eliberare a permiselor de conducere si a pasapoartelor erau transportati zilnic la CEC de catre casierii celor doua institutii.
OTP Bank asteapta la cotitura
“Am solicitat MAI sa aprobe sa ne alegem alt furnizor pentru aceste servicii, deoarece oamenii asteapta dupa cei de la CEC. Se pare ca am ales prost si trebuie sa gasim solutii”, a spus Victor Popa, director al cancelariei prefectului.
Potrivit unui clasament dupa activele nete ale institutiilor bancare, intocmit de revista Saptamana Financiara, BT a acumulat, in 2005, o cota de piata de 3,9%, cu active de 1,3 miliarde de euro, amenintand pozitia CEC, care a scazut la 4,4%. Banca din Cluj a depasit Alpha Bank (3,8%) si ABN Amro (3,7%).
Pe primele locuri s-au clasat Banca Comerciala Romana – 25,7%, Banca Romana pentru Dezvoltare – 15% si Unicredit/HVB/Ion Tiriac – 9%. De privatizarea CEC s-a aratat interesat grupul financiar OTP, omologul din Ungaria al bancii de stat romanesti, care a venit cu o oferta de achizitie a pachetului majoritar de actiuni.
Banca maghiara se bazeaza pe experienta sa in rentabilizarea caselor de economii si in transformarea institutiilor financiare mici in banci universale. De altfel, OTP Bank va inaugura, la 30 iunie, un nou sediu, la Dej. Pentru CEC, grupul maghiar ar concura cu National Bank of Greece, Banca Monte dei Paschi di Siena, Dexia Bank, EFG Eurobank, Erste Bank si Raiffeisen.
OTP Bank are ca actionari investitori straini (majoritatea) si locali. Statul maghiar, reprezentat de APV Rt, detine o “actiune de aur” la OTP, care ii ofera detinatorului drept de veto asupra hotararilor actionarilor. In caz de reusita, statul maghiar va detine, indirect, controlul asupra CEC.