Politicile verzi: Doar 2% dintre autoturismele din România vor mai fi pe benzină în 2050 / Cu ce mașini vom circula peste 26 ani și cum va fi promovat mersul pe jos

În următorii 26 de ani, ponderea autoturismelor alimentate cu combustibili alternativi va crește atât de mult încât mașinile pe benzină aproape că vor dispărea în România, arată proiectul privind Planul Național Integrat în domeniul Energiei și Schimbărilor Climatice 2023-2030 – PNIESC (proiect revi), document guvernamental aflat în dezbatere publică. Planul mai arată că trebuie promovat mersul pe jos.

Cele mai multe autoturisme cu care vom circula în 2050 vor fi electrice sau alimentate cu hidrogen.

Planul este o formă revizuită, trebuie trimis Comisiei Europene și aprobat de către aceasta.

Până acum, Comisia Europeană a criticat dur România pentru felul în care arată acest plan național de energie și climă.

Circa 20% vor fi alimentate cu hidrogen regenerabil

Autoritățile române justifică măsura creșterii numărului de autoturisme alimentate cu combustibili alternativi prin nevoia de reducere a emisiilor de dioxid de carbon, conform Agendei 2030 pentru Dezvoltare Durabilă și Acordul de la Paris.

Astfel, Guvernul României prevede că, în 2050, parcul auto din România, după tipul de combustibil utilizat, va fi format din:

• Benzină – 2%

• Hibrid plug-in – 13%

• Electric – 65%

• Hidrogen regenerabil – 20%

Mersul pe jos, soluție guvernamentală de reducere a poluării

Planul mai prevede că o măsură pentru „poluării atmosferice la nivel local” este promovarea mersului pe jos. „Măsura își propune să promoveze mersul pe jos ca mijloc de transport viabil în interiorul localităților. În plus, această măsură implică introducerea unor politici privind parcarea auto menite să reducă folosirea autoturismelor în zonele urbane. Cu precădere în orașele mai mici, unde mulți rezidenți folosesc adesea mașinile pentru călătorii scurte, se așteaptă ca aceste strategii să determine o tranziție amplă către utilizarea bicicletelor, trotinetelor electrice și a mersului pe jos”, arată planul.

Acesta vorbește și despre nevoia de inițiative, cum ar fi organizarea de campanii, oferirea de subvenții și implementarea unor sisteme pentru a încuraja achiziționarea sau închirierea bicicletelor și trotinetelor electrice, precum și folosirea sistemelor de tip car-sharing, ride-sharing și mobilitatea ca serviciu (MaaS).

Cum a fost criticată România de Comisia Europeană pentru planul privind energia și clima

Autoritățile române sunt criticate dur de către Comisia Europeană pentru modul în care arată proiectul privind Planul Național Integrat în domeniul Energiei și Schimbărilor Climatice 2023-2030 – PNIESC (forma revizuită), potrivit unor documente ale Comisiei.

România este acuzată că a depus proiectul pe 31 octombrie 2023, cu trei luni întârziere, motiv pentru care autoritățile de la Bruxelles „au avut timp limitat pentru a-și întocmi evaluarea” și a face recomandări. Comisia nu e mulțumită nici de obiectivele prezentate de România, cum ar fi cele privind energia regenerabilă, constantând și lipsa unor politici și măsuri necesare tranziției verzi.

Criticile Comisiei, foarte pe scurt:

• În ceea ce privește energia regenerabilă, în proiectul PNIESC lipsesc informații cu privire la măsurile pe care România plănuiește să le adopte
• Lipsesc proiecțiile privind reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră și captarea carbonului
• Din document lipsesc obiective și politici ambițioase legate de stocarea energiei
• Nu există obiective concrete și măsuri de finanțare pentru sprijinirea cercetării și inovării în domeniul tehnologiilor de energie curată
• Nu sunt prezentate măsuri concrete privind tranziția climatică și energetică și nici sursele de finanțare

În termen de șase luni, până pe 30 iunie 2024, PNIESC trebuie să ajungă la forma finală, timp în care autoritățile române, în special Ministerul Energiei, trebuie să clarifice aspectele cerute de Comisia Europeană și să țină cont de recomandări.

Sursă foto: Viorel Dudau, Dreamstime.com