Posibil exces de investiții în infrastructura pentru gaze lichefiate: SUA vor mai multe terminale LNG în Europa, însă capacitatea acestora depășește cererea de gaze
Ideea că Europa s-ar putea confrunta cu un exces de investiții în terminale de gaze lichefiate (LNG) prinde tot mai mult contur. După analiștii Reuters care spun că s-ar putea ajunge la un surplus de gaze lichefiate și o infrastructură supraabundentă, a venit rândul specialiștilor de la Institutul pentru Economie Energetică și Analiză Financiară (IEEAF) să ridice problema unui risc de investiții supradimensionate, mai ales în contextul în care UE și-a propus reducerea masivă a cererii de gaze și înlocuirea lor cu surse regenerabile. UE și-a dublat importurile de gaze lichefiate în doar doi ani.
Analiștii Reuters au lansat, în urmă cu două săptămâni, ipoteza că este posibil ca Europa să fi exagerat strategia de securitate energetică, grăbindu-se să extindă rețeaua de terminale LNG, după atacul Rusiei asupra Ucrainei. Dacă vor fi finalizate toate proiectele începute, capacitatea terminalelor de gaze lichefiate va ajunge să depășească întreaga cerere de gaze la nivelul UE.
Aceasta și în contextul în care politica UE este de reducere a cererii de gaze pentru a face loc energiei regenerabile. De la începutul războiului și până în august 2023, au apărut șase noi terminale, existând deja 21, crescând capacitatea pentru gaze lichefiate cu 36,5 miliarde metri cubi. Până în 2030, UE ar putea avea cu 19 terminale mai multe decât în 2022, ceea ce ar însemna o dublare a numărului de terminale.
Supraabundența infrastructurii ridică semne de întrebare cu privire la viabilitatea financiară a tuturor terminalelor LNG care ar urma să apară în UE, scria Reuters.
Importurile de gaze lichefiate s-au dublat în doi ani
Situația energetică a Europei s-a schimbat dramatic după invazia Ucrainei de către Rusia. În 2021, 41% din importurile de gaze ale UE veneau din Rusia prin conducte, 40% de la alți furnizori, tot prin conducte, iar 19% erau gaze naturale lichefiate. După 2022, acest amestec s-a schimbat complet, mai ales după ce Comisia Europeană a lansat planul REPowerEU menit să diversifice sursele de aprovizionare cu energie, se arată în analiza IEEAF.
Astfel, în 2022, aproximativ 9% din importurile de gaz au venit prin conducte din Rusia, 40% de la alți furnizori, prin conducte, și 41% LNG. Și în 2023 s-a păstrat proporția de 41% LNG în importurile UE de gaze.
Europa a importat aproximativ 105 miliarde de metri cubi de gaze lichefiate în 2021, 167 de miliarde de metri cubi în 2022 și 167 de miliarde de metri cubi în 2023.
SUA plănuiesc mai multe terminale LNG în Europa, însă capacitatea acestora ar depăși cererea Europei
În ultimii ani, SUA au devenit principalul furnizor de gaze lichefiate în Europa, reprezentând 28% din importuri în 2021, 43% în 2022 și 46% în 2023. SUA plănuiesc noi terminale și sporirea capacității de export. Luând în considerare terminalele LNG care se află deja în construcție, până în 2030 capacitatea de export a americanilor va ajunge la aproximativ 238 de miliarde de metri cubi. Această cifră este cu 76% mai mare decât cererea europeană de gaze lichefiate estimată la nivelul anului 2030.
Mai mult, dacă ar fi construite toate terminalele LNG plănuite de SUA, până în 2030 s-ar ajunge la o capacitate de 465 miliarde de metri cubi, peste cererea de gaz estimată a întregii Europe, de aproximativ 392 miliarde metri cubi.
Trebuie ținut cont și de faptul că SUA nu sunt singurii exportatori de gaze lichefiate în Europa, cote importante din piață deținând și Qatar, Algeria, Nigeria și chiar Rusia.
Cererea europeană de gaze a scăzut semnificativ în ultimii doi ani, în principal din cauza politicilor REPowerEU, a programelor de eficiență energetică și a creșterii producției de energie din surse regenerabile. Dacă aceste politici continuă, cererea europeană de gaze ar putea ajunge sub 400 de miliarde de metri cubi până în 2030.
Este momentul să reevaluăm proiectele de gaze lichefiate propuse, pentru a reduce riscul de suprainvestiție, conchid analiștii de la IEEAF.
Sursa foto: Mischa Keijser / ImageSource / Profimedia
Citește și
INTERVIURILE HotNews.ro