Poșta pregătește investiții masive în modernizare și digitalizare până în 2025: Ce concedieri se vor face și ce angajări s-au făcut de noua conducere PNL

Poșta va investi peste 200 de milioane de lei în următoarea perioadă pentru transformarea digitală a serviciilor, dar și în modernizarea a două centre de tranzit pentru a face față competiției cu firmele private de curierat, a anunțat joi, Horia Grigorescu, directorul general al companiei și vicepreședinte al PNL București. 300 de angajați din funcții administrative ar urma să fie concediați în lunile următoare, nu mai devreme de luna iulie. Acesta a spus și ce oameni a angajat de când a venit la conducerea companiei: peste 1500 de persoane în zona operațională și circa 100 pe posturi administrative vacante.

Directorul general al Poștei, Horia Grigorescu, a prezentat joi programele investiționale ale companiei pentru perioada 2020-2025 pentru dezvoltarea și digitalizarea serviciilor poștale, o mare parte dintre acestea urmând să fie finanțate în baza unui credit de 200 milioane de lei obținut în luna august a anului trecut de la EximBank.

La eveniment au participat și Ciprian Teleman, ministrul cercetării, inovării și digitalizării, Adrian Găvruță, președintele Consiliului de Administrație al Poștei, și alți doi directori generali adjuncți – Carmen Mirela Alecu și Valentin Ștefan (amândoi membri ai PNL).

Cum vor fi cheltuiți cei peste 200 milioane de lei – trei proiecte de modernizare și digitalizare

1. Până la finalul acestui an, Poşta Română vrea să achiziţioneze o linie de sortare automatizată la Centrul de Tranzit Cluj, în scopul creşterii eficienţei pe lanţul de distribuţie şi livrare. Prin astfel de investiţii în automatizări se va realiza creşterea capacităţii de procesare a volumelor poştale, reducerea gradului de eroare umană, dar şi reducerea timpilor de livrare. Investiţia se ridică la 14,8 milioane lei.

2. Tot pentru automatizarea proceselor logistice se va înfiinţa Centrul de Tranzit Bucureşti Nord-Otopeni, o investiţie de 93,5 milioane lei. Scopul este creșterea vitezei de prelucrare a volumului de trimiteri în Capitală, reducerea timpilor de livrare şi creşterea cifrei de afaceri a companiei.

3. Unul dintre principalele obiective în procesul de modernizare al Poştei Române este însă digitalizarea, un demers imperativ pentru continuarea activităţii companiei şi pentru a ramâne competitivă cu operatori similari din piaţă.

Astfel, până în 2023, Poşta Română vrea să implementeze un sistem informatic integrat şi centralizat, bazat pe tehnologii şi arhitecturi moderne, cu menţinerea funcţionalităţii serviciilor existente. Totodată, se va implementa un nou sistem informatic de gestiune care va înlocui modulele din aplicaţiile utilizate în prezent de Poşta Română pentru domeniile economic, comercial, resurse umane, imobiliar, parc auto şi operaţional. De asemenea, urmează achiziţii specifice componentelor hardware şi software, bugetul total pentru aceste proiecte fiind de 128,3 milioane lei.

Vezi aici detalii despre toate aceste programe de investiții.

Acesta a mai spus că Poșta se află în discuţii cu reprezentanţii Grupului Băncii Mondiale şi cei ai Ministerului Finanţelor Publice, pentru a beneficia de asistenţă tehnică în vederea furnizării unor posibile servicii financiare, în special din zonele rural şi mic-urban fără acces la minime servicii financiare.

Un pas vital va fi autorizarea Poştei Române ca instituţie de plată pentru crearea birourilor financiare şi punerea la dispoziţia cetăţenilor a conturilor poştale, pentru a beneficia de o gamă largă de servicii financiare, integrate într-o singură soluţie software. Ulterior, va fi facută trecerea de la conturi poştale, la conturi bancare.

„Reformele acestea au început în Poşta Română cu o echipă de management foarte competentă şi care, în câţiva ani, va face ca acest brand să strălucească, axându-se pe cea mai importantă resursă pe care o are orice companie, şi anume oamenii, punându-i în valoare pentru că ei vor pune brandul şi instituţia în valoare. Eu am mare încredere şi Poşta Română va beneficia de tot sprijinul meu în calitate de ministru al Cercetării, Inovării şi Digitalizării”, a subliniat Ciprian Teleman, ministrul Cercetării, Inovării şi Digitalizării, membru în formațiunea politică PLUS.

Întrebat cine sunt noii directori generali adjuncți, ce experiență au și dacă sunt membri de partid, directorul general al Poștei a spus:

„Carmen Alecu este un profesionist din Poșta Română, cu ani de experiență acumulați în această companie, împreună cu care am putut să dezvolt componenta mai tehnică a activităților din Poșta.
Valentin Ștefan este un om care și-a obținut studiile în străinătate în SUA, care și-a dezvoltat cariera într-un mediu prviat în SUA și care va aduce valoare adăugată în procesul de transformare care va urma în Poșta Română.
Inclusiv eu vin din zona privată, din zona corporațiilor unde mi-am desfășurat activitatea ca și avocat până la momentul în care mi-am asumat acest mandat la Poșta Română, nemaiocupând nicio altă funcție în interiorul statului român. Cei doi colegi sunt membri de partid, veți găsi informații în declarațiile de interese ale acestora.”, a declarat Horia Grigorescu.

Potrivit datelor din CV-urile acestora, Carmen Alecu lucrează în Poșta Română încă din anul 1990, plecând de pe funcția de oficiant poștal și ulterior avansând în companie. Alecu este licențiată în drept.

Valentin Ștefan este licențiat în istorie (2008), vorbitor de limba rusă (a studiat la universitatea de stat din Sankt Petersburg) și a făcut apoi masterat de studii ruse la Universitatea Carolinei de Nord din Chapel Hill (SUA).

S-a angajat ca specialist achiziții la HP București în anul 2009, până în 2011 când s-a angajat la ONU ca stagiar în echipa de monitorizare organizații teroriste Al Qaida și Talibani.

Ulterior a lucrat în companii americane în domeniul investigațiilor de prevenire a spălării banilor la Kroll Compliance și Exiger Diligence, apoi partener la Rise Consortium și ulterior în departamentul de luptă anti-fraudă Morgan Stanley.

Amândoi directorii generali adjuncți ai Poștei Române sunt membri ai PNL.

Ce concedieri se vor face în perioada următoare, dar și ce oameni au fost angajați de noua conducere PNL din Poșta Română

Întrebat despre viitoarea concediere a circa 300 de angajați din posturile administrative, directorul general al Poștei a precizat o primă analiză a identificat că restructurarea ar viza 21% de posturi din zona administrației centrale și 13% din zona administrației de la nivel teritorial și regional.

„În cifre absolute asta înseamnă aproximativ 16% din zona personalului administrativ și de conducere, care presupune comasarea sau desființarea anumitor poziții de conducere, respectiv aproximativ 300 de oameni care sunt vizați de această măsură.”, a spus Horia Grigorescu.

Potrivit acestuia, procedura de concediere poate să devină operațională doar după ce se parcurg toate etapele prevăzute de Codul Muncii, care vizează concedierea colectivă.

„Nu vorbim de un orizont de timp mai rapid de luna iulie a anului 2021. Din acel moment putem vorbi de:

– finalizarea analizei referitoare la numărul de posturi – comasări de posturi, eficientizare în cadrul zonei TESA;

– apoi vorbim despre testarea și evaluarea oamenilor care vor face parte din zona de plecări din Poșta Română;

– începe dialogul cu partenerul sindical, cu Sindicatul Poștei;

– mergem în Consiliul de Administrație, prezentăm ce a emanat ca urmare a discuțiilor interne și cu Sindicatul;

– apoi mergem mai departe cu informare către acționarul majoritar.

După toate acestea începe procedura pe Codul Muncii care durează aproximativ 60 de zile pentru o concediere colectivă care presupune inclusiv dialogul cu ANOFM, agenția națională de ocupare a forței de muncă.

Deci este un proces care mai durează. Vreau să transmit un mesaj clar către toți angajații TESA din Poșta Română și anume că toți oamenii care sunt serioși și au pus umărul la dezvoltarea acestei companii, inclusiv într-un an foarte complicat ca 2020, au un loc sigur în Poșta Română.”, a declarat Horia Grigorescu.

Întrebat ce oameni a angajat în Poșta de când a venit la conducerea companiei, acesta a spus:

„Din punct de vedere operațional vorbim de un necesar mare de oameni pentru că activitatea serviciilor poștale și de curierat presupune existența unui număr mare de oameni cu care să putem furniza servicii pentru cei 8,5 milioane de clienți unici pe care-i avem în fiecare lună. Când am ajuns la Poșta am deblocat angajările în zona operațională, am reușit să acoperim deficitul de personal major care exista în Poșta prin angajarea a peste 1.500 de oameni în zona operțională. În ceea ce privește zona administrativă în acest interval de 1 an și 4 luni (n.a de când a preluat conducerea poștei) vorbim de ocuparea pozițiilor care erau vacante sau cazuri particulare pe domenii în care am avut nevoie de expertiză cum este zona de IT, respectiv aproximativ 100 de oameni”, a declarat directorul general al Poștei.

300 de angajați din cei aproximativ 1.600 de angajați cu funcții administrative și de conducere din Poșta Română ar urma să fie concediați în perioada următoare, după analiza performanței și eficienței acestora în companie, a declarat vineri seara pentru HotNews.ro Horia Grigorescu, directorul general al Poștei Române, care este și vicepreședinte PNL București. Măsura va genera economii de circa 2 milioane de lei în acest an și de circa 18 milioane de lei în anul 2022, susține Grigorescu.