Presa. Afacere de Sibiu
Intre afacerile care au dezvoltat piata economica a judetului si-a facut loc, dupa revolutie si presa. Subiect relativ tabu, ZIARUL de Sibiu va propune o scurta incursiune in lumea proprietarilor si a cifrelor care se invart in presa locala, atat scrisa, cat si audiovizuala.
Potrivit Media Index, un proiect finantat, in parte, de Ambasada SUA la Bucuresti, pe teritoriul judetului Sibiu activeaza ori si-au rezervat spatiu de difuzare, nu mai putin de 26 de organizatii de presa. Numarul real al celor care, in momentul de fata, produc material jurnalistic – fie audio-video, fie tiparit – este 16.
La Registrul comertului, insa, pe judetul Sibiu sunt inregistrate nu mai putin de 69 de societati comerciale care au inregistrat ca obiect principal de activitate, domeniul media.
Tribuna – un milion de euro
De departe, lider de afacere este Tribuna, cotidian ce isi asuma inceputurile de la 1848. Singurul cotidian auditat BRAT din judetul Sibiu, are un tiraj de 15.983 de copii difuzate in fiecare zi, conform datelor de difuzare furnizate de BRAT pe luna martie a anului in curs.
Cate ceva din istoria Tribuna o stie majoritatea sibienilor. Intrarea magnatului sibian, Ilie Carabulea, in lista de asociati ai ziarului editat de Casa de presa si editura Tribuna SRL, plus marirea de capital, i-a adus pe asociatii de imediat de dupa revolutie la parti sociale relativ mici.
Potrivit datelor furnizare de Ministerul Finantelor, Casa de presa si editura Tribuna SRL a inregistrat pe 2005 o cifra de afaceri de 3,3 milioane de lei (aproximativ un milion de euro), ceea ce inseamna o crestere de 14 procente fata de cifra de afaceri bruta inregistrata in 2004. Societatea amintita a avut o medie de aproape 80 de angajati, in 2005.
Profitul net al societatii care editeaza Tribuna a fost, in 2005, de aproape 450.000 de lei (aproximativ 125.000 de euro).
Directorul general al Tribuna, Mircea Bitu, sustine, insa, ca presa nu este o afacere. „Nu este si nu a fost niciodata. Eu nu ma plang, dar pretul ziarului pentru cititori trebuie sa il subventionezi. Si il subventionezi din publicitate. Nu vreau sa fac nominalizari, dar pe piata sibiana exista loc pentru toata lumea. Cu conditia sa respecte deontologia profesionala”, a declarat Mircea Bitu.
Directorul celui mai vechi ziar din Sibiu si unul dintre cele mai vechi din Romania sustine ca, in urmatorii 10 ani, tendinta mondiala de scadere a tirajului presei scrise nu se va resimti foarte puternic la Sibiu. „Aici ma refer numai la presa serioasa.
Scaderi de tiraj vor exista, este greu sa fac o estimare in timp, avand in vedere rapiditatea cu care se schimba lucrurile, dar asa cred, ca presa serioasa nu va fi foarte afectata in urmatorii 10 ani”.
Rondul a schimbat politica
Pana anul trecut, Rondul de Sibiu detinea titlul de cel mai longeviv cotidian, lansat dupa Revolutie, in 1993. De anul trecut, insa, Rondul de Sibiu a devenit parte din bisaptamanalul de anunturi „De toate pentru toti”. Miscarea a fost cu motive pur economice, spune Mircea Gheorghianu, directorul executiv al SC Noblesse SRL, societatea care editeaza Rondul de Sibiu.
„Presa locala nu e o afacere. Cheltuielile sunt mari, banii nu se prea dau. Am transformat Rondul din cotidian in bisaptamanal din motive economice. Cotidian inseamna hartie multa, placi de tipar si asa mai departe”, spune Mircea Gheorghianu. Despre afacerea cu presa, Gheorghianu spune ca ar renunta imediat la acestea. „Cumparatorii vin, o gramada.
Iar eu as renunta maine dimineata, daca ar plati pretul corect. Totul este sa faci asa cum trebuie contractul. Oricum, la noi nu se mai poate face presa in stilul clasic, sibian, subventionata. Sunt oameni de afaceri care trebuie sa intre cu retetele lor”.
Gheorghianu vorbeste si de o scadere, anuala, de 5-10 la suta a tirajului presei scrise, amenintata de audio-vizual si de facilitatile oferite de on-line. „Deocamdata, in domeniul anunturilor de mica publicitate, piata poate merge in paralele – scris si on-line. Sunt inca o gramada de institutii, de oameni, care nu au acces la internet. Dar, acest lucru se va schimba. Viitorul pentru presa scrisa este sumbru”.
Pe 2005, SC Noblesse SRL, inregistra o cifra de afaceri de aproape 750.000 de lei (aproximativ 200.000 de euro) si un profit net de 57.000 de lei (aproximativ 15.000 de euro).
Monitorul. Au venit investitorii!
La ani buni dupa Revolutie, presa locala suspina dupa „investitorii straini”, care sa vina cu bani multi, management eficient si independenta editoriala. Dupa mai multe tatonari, printre care si cea a maghiarilor de la InformMedia, a fost nevoie de 17 ani ca la Sibiu sa intre un investitor strain.
Acesta poarta numele EMI Deutschland GmbH si, prin intermediul Companiei de Media SA, cu sediul la Cluj Napoca, a preluat, la inceputul acestui an, controlul Monitorului de Sibiu, la pachet cu Monitorul de Cluj si cel de Alba.
Compania de Media Cluj este controlata de EMI Deutchland care detine 51% din capitalul social al societatii, restul actiunilor fiind impartite in mod egal intre Sorin Stanislav si Radu Micu, fostul director al Monitorului de Sibiu. Actualul director al cotidianului infiintat la Sibiu in 1998, sustine ca, deocamdata, venirea investitorilor straini nu se simte.
„Inca nu foarte tare, in ceea ce priveste strategia sau logistica. Se simte, insa, un suflu si un sprijin la capitolul imagine. Aici poate fi inscris si parteneriatul cu Capitala culturala”, spune Liviu Lomota, directorul Monitorului de Sibiu.
Lomota, fost manager al fostului radio cu acoperire national, Radio contact, spune ca, managementul unui radio este mai usor decat cel al unui ziar. „Presa scrisa este o afacere doar pentru unii. Pentru cei cu tiraje mai mici, nu tocmai straluceste.
Ca sa devina o afacere trebuie fie sa fii numarul unu pe piata, fie al doilea, dar nu cu un tiraj de 2000 de exemplare”, mai adauga Lomota. El spera ca, in timp, piata anunturilor de mica publicitate sa se mute pe on-line.
Inainte de preluarea de catre EMI, Monitorul de Sibiu era editat de societatea Media Consulting, unde asociati erau Radu micu si Sorin Stanislav. Media consulting a inregistrat, pe 2005, o cifra de afaceri de un milion de lei, cu un profit net de 167.000 de lei (aproximativ 46.000 de euro).
Antena 1 Sibiu investeste un milion de euro
Probabil cea mai spectaculoasa ascensiune in domeniul audio-vizualului a avut-o postul Antena 1 Sibiu. Preluata in franciza de omul de afaceri Vasile Presecan (TransAgape), investitiile din ultimii doi ani insumeaza aproximativ 6-700.000 de euro. „A devenit afacere in ultimul timp, in sensul ca s-a ajuns la putin profit.
Investitiile vor continua in urmatorii trei ani, probabil ca vor ajunge la un milion de euro, pentru un nou sediu. Speram, insa, sa ne putem extinde si orele de emisie”, spune Vasile Presecan. In cazul Antena 1 Sibiu, ca si in situatia ProTV Sibiu, lucrurile sunt diferite de cele ale unui canal de presa suta la suta local. „Este vorba si de o alaturare de brandul ProTv.
Daca esti pe ProTV inseamna ca iti permiti. Oricum, aici, la nivel local, se si simte o concurenta mai mica. Astfel, daca la nivel de Bucuresti, ProTV si Antena 1 detin o cota de piata, de, sa zicem, 40 la suta, aici, la Sibiu, aceasta este de 85 la suta”, sustine Bogdan Fagarasan, directorul ProTv Sibiu.
Atat detinatorul francizei Antena 1 Sibiu, cat si directorul ProTV Sibiu, considera ca si in afacerile lor se simte dezvoltarea economiei nationale, prin aparitia de noi clienti. „Dar, deocamdata, nu cred ca piata locala poate sustine o televiziune locala suta la suta. Costurile de emisie sunt mari, de ordinul a 3-4000 de euro ora de emisie.
Asta in conditiile in care 80 la suta din publicitate vine de pe piata locala, restul de 20 de procente provenind din piata de publicitate nationala”, mai spune Presecan. Din vara acestui an, Antena 1 Sibiu a deschis o subredactie si la Medias.
Nu sunt oameni
Trustul de presa Evenimentul sibian includea, initial, atat ziar, cat si radio si TV. In timp, s-a limitat doar la radio si TV. „Noi ne-am asigurat segmentul de piata ca o televiziune autentic locala. Sunt deja aproape 17 ani de cand activam, nu stam, gandim noi strategii, vrem sa ne adaptam.
Acum, intentionam sa marim grila de emisie, astfel incat sa ajungem de la sase ore, la 10-12 ore de emisie in fiecare zi”, declara Lucian Calin, directorul general al postului si, in acelasi timp, patronul trustului de presa. Acesta a achizitionat si o noua licenta radio pe zona de nord a judetului, acolo unde intentioneaza sa dezvolte afacerea in perioada urmatoare.
Una din principalele probleme, insa, sunt cele de personal. „Este foarte greu sa mai gasesti jurnalisti. Nu mai apar oameni noi. De la generatia voastra, nu au mai prea aparut nume in presa locala”, spune Lucian Calin.
SC Scorpio Impex Evenimentul Sibian SRL, societatea care detine licentele de emisie pentru TV si Radio Evenimentul Sibian, a raportat pe 2005 o cifra de afaceri de 395.000 de lei (aproximativ 100.000 de euro), cu un profit net de 168.000 de lei (aproximativ 45.000 de euro).
Presa multa
In Sibiu, mai apare si saptamanalul in limba germana Hermannstadter Zeitung, editat de Fundatia Hermannstadter Zeitung. In 2005 a aparut si saptamanalul Sibianul, editat de puternicul trust MediaPro, prin intermediul Publimedia International SA.
Aceasta din urma editeaza mai multe reviste si periodice in intreaga tara, atingand in 2005 o cifra de afaceri de peste 54 de milioane, adica aproximativ 15 milioane de euro. Profitul net a fost de peste 1,7 milioane de euro.
In peisajul media a aparut si revista lunara Sibiu Bussinesss, precum si o serie de saptamanale distribuite gratuit, cu o prezenta inca nu tocmai semnificativa pe piata de media. Pe piata media din Medias, cel mai bine au prins radiourile – Radio Ring, care tocmai a sarbatorit 10 ani, si Radio Medias 725 – precum si TV Nova.
In general, mangerii de media sustin ca, dupa 2004, libertatea presei a crescut simtitor, in detrimentul tentativelor de manipulare, venite in special din zona politicului.
ZIARUL de Sibiu. Tanar
Titlul de ZIARUL de Sibiu a aparut pe piata la sfarsitul lui 2003. De la inceputul acestui an, societatea editoare este ZIARUL de Sibiu SRL, firma nou infiintata de jurnalistii care semneaza in paginile cotidianului.
„Afacerea este facuta de jurnalisti tineri, care, spun eu, au reusit, cu ajutorul cititorilor si al partenerilor de afaceri locali, sa convinga de necesitatea unui cotoidian suta la suta independent. Pentru a deveni o afacere, insa, sunt niste etape obligatorii de parcurs – auditare BRAT, SNA si achizitionarea unei tipografii.
Mare parte din acesti pasi sunt parcursi, aproape de finalizare”, spune Calin Bucur, administratorul SC ZIARUL de Sibiu SRL (foto medalion). Bucur estimeaza ca, pana la sfarsitul acestui an, SC ZIARUL de Sibiu va inregistra o cifra de afaceri de 400.000 de euro. Echipa de la ZIARUL de Sibiu a demarat, de curand, si o colaborare cu TV Sibiu si Radio Sibiu.
„Exista loc pe piata locala pentru un post de radio si unul TV suta la suta locale, dupa modelul practicat si in alte orase. Insa este o afacere care se construieste in timp, mai ales cand nu beneficiezi de niste branduri nationale”, adauga Bucur.