Presa internationala: Spania are nevoie de 100.000 de imigranti calificati, in ciuda crizei economice; a sosit 'Ziua Catastrofei' pentru BayernLB; Sarkozy vrea sa dirijeze zona euro pana in 2010, iar lira sterlina a atins cel mai scazut nivel din ultimii cinci ani fata de dolar
Subiectul „guvernari economice” comune a statelor membre starneste controverse in Parlamentul European, dupa ce presedintele francez Nicolas Sarkozy si-a exprimat dorinta de a conduce zona euro pana in 2010. In plina criza economica, Spania are nevoie de 100.000 de imigranti calificati, motiv pentru care patronii spanioli isi cauta angajatii in tari precum Peru, Columbia si Chile. Efectele crizei financiare se simt din ce in ce mai mult: institutul financiar din München, puternic lovit de criza financiara actuala, isi cauta refugiu sub „umbrela salvatoare“ a statului german, iar lira sterlina plonjeaza, in timp ce guvernatorul bancii centrale britanice anunta recesiuna.
El Mundo: Spania are nevoie de 100.000 de imigranti calificati, in ciuda crizei economice
Desi criza economica a dus la o crestere semnificativa a numarului de someri, firmele din Spania nu gasesc personal calificat. Din acest motiv, pentru care patronii spanioli merg in Venezuela, Peru, Columbia sau Chile pentru a-si cauta angajati. Potrivit cotidianului El Mundo, s-a terminat cu mesterul roman, cu sezonierul marocan sau cu chelnerita ecuadoriana: spaniolii se pregatesc acum sa ureze bun venit inginerului columbian, cadrului medical filipinez sau tehnicianului peruan. Spania se confrunta cu o lipsa acuta de personal calificat si in acest sens, autoritatile au decis sa mentina competitivitatea economiei tarii, „importand” anual circa 100.000 de imigranti calificati.
Pana acum, contractarea de persoane din strainatate se concentra pe sectorul serviciilor si cel al constructiilor. Totusi, aceasta tendinta se afla in schimbare si, in prezent, firmele cauta alt fel de angajati. De exemplu, este nevoie de 25.000 de ingineri, in special in domeniul telecomunicatiilor, si companiile din acest sector de activitate au lansat deja S.O.S.-ul pentru a putea ocupa aceste posturi. Sectorul sanitar, de asemenea, duce lipsa de mana de lucru. Imbatranirea populatiei, intrarea in vigoare a legii referitoare la dependenta si proliferarea spitalelor private au adancit si mai mult lipsa de medici sau asistente.
Die Welt: E Ziua Catastrofei pentru BayernLB
Cu o solicitare de capital de 6,4 miliarde euro, institutul financiar din München, puternic lovit de criza financiara actuala, isi cauta refugiu sub „umbrela salvatoare“ a statului german. Acesta urmeaza sa-i injecteze „5,4 miliarde euro capital proaspat“, dupa cum a declarat fostul ministru de finante al Bavariei, Erwin Huber, care azi si-a dat demisia.
Restul sumei urmeaza a fi dat de proprietarii Statului Liber Bavaria (700 de milioane euro) si de catre casele de economii, asa-numitele Sparkassen (300 de milioane euro). BayernLB este prima mare banca germana care cere ajutor financiar de la statul german, pentru a iesi din criza. Anul acesta BayernLB a inregistrat cele mai mari pierderi din istoria sa, „contribuind astfel la caderea in continuare a prestigiului centrului financiar München“ mai spune Die Welt. (Dani Rockhoff – Germania)
Le Monde: Nicolas Sarkozy are planuri mari de viitor: vrea sa dirijeze zona euro pana in 2010
Nicolas Sarkozy profita de criza financiara pentru a-si impune viziunea economica in Europa si a continua sa fie presedintele Uniunii Europene la nivelul zonei euro. Ambitiile lui Sarkozy pornesc dintr-un diagnostic impartit: criza georgiana si criza financiara au aratat ca Europa are nevoie de un presedinte puternic pentru a exista, in lipsa caruia ar fi fost imposibil de negociat cu Moscova in privinta crizei din Georgia sau de pus la punct un plan european de salvare a bancilor.
Deoarece Uniunea va continua sa fie condusa la intamplare prin intermediul unor presedintii semestriale rotative, Sarkozy a anuntat un itinerar in decembrie pentru a rezolva aceasta problema. Astfel, liderul de la Elyzee si-a schitat propunerea in fata Parlamentului European explicand ca „singura reuniune a ministrilor finantelor nu este la inaltimea gravitatii crizei”. Sefii de stat si de guvern sunt singurii, in opinia lui, care pot decide un plan de salvare a bancilor de 1.800 de miliarde de euro, care a constituit „o cotitura in aceasta criza”. Reuniunea periodica a acestei instante ar constitui „un guvern economic clar identificat al zonei euro”.
Eurogrupul nu are o existenta juridica si poate avea, asadar, o presedintie fara un tratat institutional. Solutia cea mai fericita pentru a conduce acest forum ar consta in organizarea de alegeri. Cea de-a doua solutie, mai simpla, ar fi luarea deciziei ca Franta sa detina in continuare presedintia la nivelul zonei euro pana in momentul in care presedintia Uniunii va reveni unei tari care a adoptat moneda unica, asa cum va fi cazul Spaniei, la 1 ianuarie 2010.
Lira sterlina a atins cel mai scazut nivel din ultimii cinci ani fata de dolar, miercuri, dupa ce guvernatorul Bancii Angliei, Mervyn King anuntat ca Marea Britanie se indreapta spre recesiune. King a pronuntat marti seara cea mai pesimista estimare asupra perspectivelor economice ale Marii Britanii de cand a devenit guvernatorul Bancii Angliei in 2003, spunand ca tara „intra in recesiune” acum. El a comparat recenta fuga capitalului din bancile britanice cu o „forma blanda” a unei crize a pietelor emergente din anii 1990, avertizand privitor la riscul unui nou declin abrupt al lirei sterline si unei recesiuni aprofundate.
Lira sterlina a inregistrat scaderi miercuri, de 5 centi fata de dolar, la cel mai scazut nivel din ultimii cinci ani, de 1,6203 dolari. La sfarsitul diminetii, la Londra, lira sterlina pierdea 1,9%, ajungand la o rata de 1,6400 dolari. Fata de yenul japonez, lira sterlina a scazut cu 3,7%, la 161,79 yeni.Caderea valutei britanice fata de euro nu a fost la fel de drastica, avand in vedere preocuparile economice referitoare la zona euro. Lira sterlina a alunecat cu 0,4% fata de euro, la 0,7848 lire sterline, in timp ce euro pierdea 1,5% fata de dolar, ajungand la 1,2871 dolari.
INTERVIURILE HotNews.ro