Presa sub nameti. Un ziar local din Arges isi cere scuze fata de autoritati din cauza unor ziaristi "inconstienti", salvati din nameti de prefect, cu tabul
Curierul zilei, ziar local din Arges, a considerat de cuviinta sa-si ceara scuze autoritatilor, pe prima pagina a editiei de luni, dupa ce un grup de „inconstienti”, inclusiv cativa reporteri ai publicatiei, au fost salvati cu tabul de la o cabana unde plecasera sa petreaca, in pofida avertizarilor meteorologice. „Efortul celor 17 militari de la Vinatori de Munte, inclusiv al prefectului, cu un tab, este laudabil, in ciuda faptului ca reporterii nostri (…) ar fi trebuit sa fie pe teren, sa relateze de la fata locului, nu sa ajunga in postura de a fi ei insisi salvati”, scrie directorul publicatiei, Constantin Negut.
In articolul de „scuze” adresat „autoritatilor, Prefecturii, ISU si Armatei”, directorul ziarului ii identifica – nume si prenume – pe reporterii „inconstienti” si descrie cum acestia au fost salvati din cabana: militarii „le-au facut poteca pe o distanta de cativa kilometri (…) pana la un tab care ii astepta, cu prefectul”.
Povestea, asa cum este redata pe prima pagina de directorul Constantin Negut:
- „Curierul isi cere scuze! Ne cerem scuze in fata autoritatilor, Prefecturii, ISU si Armatei, pentru tot efortul pe care l-au depus ca sa salveze niste inconstienti, care, cunoscind avertizarile meteorologice, au plecat, vineri, la o petrecere, la o cabana, pe Vilsan. Efortul celor 17 militari de la Vinatori de Munte, inclusiv al prefectului, cu un tab, este laudabil, in ciuda faptului ca reporterii nostri (…) ar fi trebuit sa fie pe teren, sa relateze de la fata locului, nu sa ajunga in postura de a fi ei insisi salvati. Ei au fost scosi din cabana unde ramasesera fara curent electric, fara generator, fara apa si mincare de cei 17 militari, care le-au facut poteca pe o distanta de citiva kilometri, prin padure, pina la un tab care ii astepta, cu prefectul, si care i-a preluat si i-a adus in oras. Masinile cu care redactorii plecasera din Pitesti, in numar de 13, au ramas toate pe Vilsan.”