Presedintele Consiliului de Administratie al Complexului Energetic Hunedoara a demisionat
Presedintele Consiliului de Administratie al Complexului Energetic Hunedoara, Alexandru Blaj, a demisionat din functie, nemultumit ca Ministerul de Finante si al Justitiei refuza aprobarea acordarii unui ajutor de salvare pentru achizitionarea certificatelor de CO2, informeaza Mediafax. Reamintim ca CE Hunedoara se afla intr-o situatie financiara extrem de dificila. De altfel, in acest an au fost inregistrate din partea creditorilor sase cereri de intrare in insolventa.
Potrivit unui comunicat de presa, Alexandru Blaj isi va incheia mandatul incepand cu 1 mai, demisia sa fiind inregistrata, marti, la cabinetul ministrului Energiei, Intreprinderilor Mici si Mijlocii si Mediului de Afaceri, Andrei Gerea.
„Decizia mea este una a unui roman normal aflat in fata unei mari dezamagiri. In cuvinte putine, in tara in care Ministerul Energiei promoveaza interesul companiei pe care eu am reprezentat-o in calitate de presedinte al CA si pentru care, alaturi de conducerea executiva, s-au facut toate demersurile pentru obtinerea unui ajutor de salvare pentru achizitionarea certificatelor de CO2, ajutor avizat de Comisia Europeana in 12 aprilie 2015, ne-am lovit de opozitia de neinteles a Ministerului Finantelor si a Ministerului Justitiei care refuza aprobarea acordarii acestuia. Singura motivatie invocata a fost existenta unui ajutor de stat, mascat sub forma unor contracte bilaterale, incheiate in perioada 2009 – 2011 intre Termocentrala Paroseni si Hidroelectrica, care faceau referire la vanzarea respectiv cumpararea de energie electrica”, a declarat Alexandru Blaj, citat in comunicat, potrivit Mediafax.
El a precizat ca decizia de a demisiona a fost determinata de „lipsa, la acest nivel, a unei disponibilitati reale pentru solutionarea problemelor deosebit de grave cu care se confrunta intreaga comunitate a judetului Hunedoara”, precizand ca demersul sau este „menit a fi un semnal de alarma in atentia celor in a caror maini stau destinele a celor care lucreaza in sistem”.
Complexul Energetic Hunedoara, societate de stat cu 7.000 de angajati, se confrunta in acest an cu o avalansa de cereri in tribunal de intrare in insolventa. Alte doua firme, Instal Comimpex 2006 SRL si Arteca Jilava SA, solicita in instanta, in calitate de creditori, insolventa companiei. Solicitarile acestora au fost conexate cu cea a firmei Romlink Invest SRL care a inregistrat o astfel de cerere pe 8 aprilie la Tribunalul Hunedoara. Astfel, exista un singur dosar (2503/97/2015) pentru toate cele trei cereri. Pana la aceste noi cereri, au mai fost deschise alte trei dosare de insolventa, insa creditorii au renuntat procese inca de la primele infatisari. Compania se afla intr-o situatie financiara extrem de dificila.
- Vezi aici care sunt celelalte firme care au cerut in acest an insolventa Complexului Energetic Hunedora
Saptamana trecuta, vicepresedintele CJ Hunedoara Dorin Gligor i-a solicitat premierului Victor Ponta ca o delegatie guvernamentala sa vina in judet pentru a discuta despre descentralizarea activitatii CEH, precizand ca luarea unei decizii in acest sens fara consultarea autoritatilor locale reprezinta „un grav abuz”.
Tot saptamana trecuta, membrii ai Sindicatului ‘Muntele’ de la Complexul Energetic Hunedoara s-au aflat in greva foamei timp de 24 de ore, cei zece reprezentanti ai organizatiei sindicale care au luat parte la protest solicitand ca Guvernul sa aprobe ajutorul de stat in valoare de 37,7 milioane euro, necesar cumpararii de certificate de carbon.
Pe 21 aprilie, Comisia Europeana a aprobat pentru o perioada de sase luni un ajutor de salvare, in valoare de 167 de milioane lei (aproximativ 37,7 milioane euro), acordat de autoritatile romane Complexului Energetic Hunedoara. Potrivit expertilor CE, ajutorul de stat este in concordanta cu normele UE privind salvarea si restructurarea intreprinderilor aflate in dificultate). El este limitat la suma necesara Complexului Energetic Hunedoara pentru a-si desfasura in continuare activitatile de exploatare a centralelor electrice in urmatoarele sase luni si pentru plata creditorilor.
Insa, conditiile pentru rambursarea creditului sunt destul de dure. Pentru obtinerea ajutorului, autoritatile statului s-au angajat sa prezinte un plan de restructurare menit sa asigure viabilitatea viitoare a CE Hunedoara, in cazul in care societatea nu va fi in masura sa ramburseze ajutorul pentru salvare, dupa cele sase luni. Daca acest plan de restructurare nu este prezentat, CE Hunedoara va fi obligata sa prezinte un plan de lichidare.
Chiar daca a solicitat Comisiei Europene sa isi dea acordul pentru acest ajutor, pana in acest moment, Guvernul nu a aprobat nicio hotarare de Guvern privind ajutorul de stat.
Complexul Energetic Hunedoara a fost infiintat in septembrie 2012 in urma fuziunii Electrocentrale Deva (termocentrala Mintia) si Electrocentrale Paroseni. In februarie 2013, compania nou infiintata a fuzionat cu Societatea Nationala a Huilei (CNH). De fapt, doar cu o parte din CNH, deoarece au fost preluate doar patru mine din sapte cate detinea. In total exista 7 mine care faceau parte, initial, din Compania Nationala a Huilei. Guvernul a convenit in 2011 impreuna cu organismele internationale inchiderea minelor necompetitive din cadrul CNH. Astfel, minele Petrila, Paroseni si Uricani urmeaza sa fie inchise treptat pana in 2018, trecand in acest scop la SN Inchideri Mine Valea Jiului. Activele viabile, adica minele Lonea, Livezeni, Lupeni si Vulcan, au fost incluse in Complexul Energetic Hunedoara. Complexul Energetic Hunedoara se aprovizioneaza, teoretic, cu carbunele produs atat in minele pe care le detine, cat si in minele care urmeaza sa fie inchise.
CE Hunedoara produce energie foarte scumpa, cea mai scumpa din Romania. Costul de productie depaseste 270 lei/MWh, in conditiile in care energia se vinde pe bursa energie cu circa 170 lei/MWh, in medie.
Presedintele Consiliului Concurentei Bogdan Chiritoiu spunea recent ca piederile uriase de la Complexul Energetic Hunedoara, 1 miliard in 2014, pot fi considerate ajutor de stat. „Nu va fi usor sa convingem ca avem nevoie de o capacitate care produce la 300 si ceva de lei/MWh, cand pretul energiei este de 100 si ceva de lei”, a spus Chiritoiu.
INTERVIURILE HotNews.ro