Primariile si ONG-urile, puse sa fiarba ciorba saracului

Prefectura Timis a cerut, saptamana trecuta, tuturor primariilor din judet sa intocmeasca o situatie cu cele mai sarace persoane din judet pentru a primi hrana gatita. Lista a fost solicitata de Ministerul Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei, pentru a sta la baza unei finantari care va veni de la Uniunea Europeana, in valoare de 20 de milioane de euro.

Desi nu toate primariile s-au conformat, rezultatele au fost socante: peste 86.000 de persoane ar trebui sa primeasca mancare gatita in judetul considerat printre cele mai bogate din tara. Termenul pana la care trebuiau trimise informatiile a fost 8 februarie, data pana la care majoritatea din cele 95 de primarii au completat formularele.

Exceptie de la ordin au facut 12 administratii locale care nu au oferit aceste date, lasand pe dinafara potentialii beneficiari de ajutor. “Daca nu au depus datele, nu au fost incluse pe lista cu ajutoare. Este vina primarilor, ca acele persoane vor avea de suferit. Nu pot spune cu exactitate cate persoane au ramas pe dinafara”, a declarat subprefectul judetului, Zoltan Marossy.

Acesta a subliniat ca a ramas surprins de numarul total de persoane considerate defavorizate. “Ne asteptam la 20-30.000 de oameni, dar cifra de 86.000 este uriasa si ne da de gandit”, a mentionat Marossy.

Edilii se tem ca vor trebui sa hraneasca oamenii

Suma de 20 de milioane de euro este repartizata pentru toate judetele, bani care vor fi repartizati in tara dupa anumite criterii care definesc saracia. Conform prevederilor, cele 86.000 de persoane defavorizate din Timis ar trebui sa primeasca zilnic produse alimentare preparate, deci mancare gatita, dar si produse agricole.

Primarii care au aflat despre acest proiect au intrat in panica, deoarece au inteles ca sarcina de a-i hrani va intra in responsabilitatea fiecarei administratii locale. “Noi avem 88 de persoane care primesc ajutor social, dar nu avem nici o cantina in localitate. Cum vor primi acesti oameni hrana? Daca vin cei ajutorati prin lege sa ceara mancare, sa vad de unde o sa le dau…

O sa ma intrebe daca nu le-am oprit mancarea”, a declarat primarul comunei Cheveresu Mare, Marcel Muia. Edilul se teme ca vor aparea dispute intre oameni, dar si din cauza distantelor mari dintre localitati si a lipsei logisticii.

Un alt primar este la fel de ingrijorat din cauza lipsei logisticii. “Nu imi imaginez cum se va face cu mancarea, pentru ca nu avem bucatarii sau cantine. Ne vin greu si banii pentru ajutorul social si cel de caldura”, a spus primarul din Sacosu Turcesc, Gabriel Koller.

O posibila mana cereasca pentru firmele private

Unul dintre reprezentantii Prefecturii a declarat, insa, ca nu primariile se vor ocupa de aceste aspecte, ci organizatiile non-guvernamentale. “Tehnic, va fi foarte dificil daca trebuie sa primeasca mancare gatita. Ministerul Muncii va incheia contracte cu firme sau cu ONG-uri care au experienta si au acest obiect de activitate.

Noi am colaborat foarte bine cu cei de la Serviciul Maltez, care au oferit de mancare sinistratilor, in perioada inundatiilor”, a spus subprefectul.

Suma de 20 de milioane de euro ar putea deveni, din nou, mana cereasca pentru anumite firme, abonate la bugetul de stat si, mai nou, cel european.

Din datele stranse la Prefectura reiese ca dintre cele peste 86.000 de persoane, 85 la suta, adica aproape 72.400 de persoane care pot fi considerate defavorizate, se afla in Timisoara. Cifre mai mari sunt in mediul rural, mai ales acolo unde traiesc comunitati mai mari de persoane de etnie rroma.

De exemplu, in comuna Teremia Mare a fost mentionat un numar de 1.600 de persoane care au drept la ajutorul social sau au pensii de sub 300 lei noi. Alte comunitati cu cifre destul de mari sunt Lenauheim – 877 persoane, Sanpetru Mare – 751, Margina – 72 si Satchinez – 511.