Problema nu e dacă vor crește taxele, ci cu cât anume. „Ne așteptăm ca decidenții să opteze pentru creșterea impozitelor, nu pentru îmbunătățirea colectării”

​​Creșterea impozitării e foarte probabilă în 2025, acest an fiind unul electoral, în care politicienii nu vor să deconteze la urnele de vot măsuri fiscale nepopulare, spun economiștii cu care HotNews.ro a discutat.

Vom avea creșteri substanțiale de taxe, dar nu în 2024 întrucât sunt alegeri și nimeni nu majorează taxele în perioade electorale. „Probabil această creștere de taxe va fi pusă pe umerii companiilor, iar acestea o vor plăti și apoi vor majora prețurile, astfel încât tot consumatorul va plăti. Taxe directe asupra consumatorului vor apărea puternic din 2025. Deja se vorbește de creșterea cotei unice, fie de introducerea unui impozit progresiv.

Trecând alegerile, probabil presiunile din partea Comisiei Europene vor fi extrem de mari și vor trebui adoptate măsuri pentru a ne încadra în țintele de deficit, adică va trebui să revenim cumva la o politică fiscală sustenabilă. În momentul actual, politica fiscală nu e absolut deloc sustenabilă și, în opinia mea, e chiar un risc la adresa ratingului României”, e de părere Adrian Codirlașu, vicepreședinte CFA România.

Până și ministrul Finanțelor a avertizat că taxele vor crește din 2025 dacă noua lege a pensiilor intră în vigoare din 2025.

Dincolo de cea de-a doua majorare a accizei la carburanti, care se va întâmpla de la jumătatea acestui an, alte măsuri sunt așteptate pentru 2025, potrivit participanților la TaxEU Forum.

Cel mai recent raport de cercetare a fost transmis vineri HotNews.ro de către echipa de cercetare a UniCredit, coordonată de economistul-șef pe regiunea Europei Centrale și de Sud-Est, Dan Bucșa.

„Premierul Ciolacu a menționat trei modificări fiscale potențiale, scrie Dan Bucșa în raportul său: prima, cota unică de 16% (pe venit, profit, dividende, microîntreprinderi și PFA-uri), posibil exceptând profiturile reinvestite. A doua modificare ar fi introducerea impozitului progresiv pe venitul personal (ex. 10% și 20-25%) iar a treia măsură- Creșterea cotei principale a TVA cu 2-3pp”

„Prima și a treia opțiune ar fi mai ușor de aplicat decât cea de-a doua, care ar necesita o mai bună capacitate tehnică a ANAF”, arată Bucșa.

Potrivit grupului de experți coordonat de economistul român, ne-am putea aștepta la un amestec de măsuri, respectiv majorarea impozitului pe venit, pe profit, pe proprietate, a redevențelor și a TVA.

Dacă va fi adoptat încă din ianuarie pachetul de măsuri fiscale, ar putea diminua deficitul bugetar la aproximativ 4,7% din PIB în 2025. Dacă va fi amânat pentru luna iulie 2025, deficitul bugetar ar depăși 5,5% din PIB anul viitor.

„Ca de obicei, ne așteptăm ca decidenții să opteze în primul rând pentru creșterea impozitelor și nu pentru îmbunătățirea colectării”, conchid autorii Raportului UniCredit.

Rata inflației va fi în jur de 5,6% la finalul anilor 2024 și 2025

Conform estimărilor UniCredit, inflația nu va reveni în intervalul țintă nici anul acesta și nici anul viitor. Economiștii estimează că inflația totală va rămâne ridicată, la aproximativ 5,6% la finalul anilor 2024 și 2025.

BNR ar putea reduce dobânda de politică monetară la 6% în 2024 și la 4,5% în 2025

BNR ar putea începe reducerea dobânzii de politică monetară în luna mai, urmând ca aceasta să fie diminuată până la nivelul de 6% la finalul anului 2024. Aceste reduceri vor confirma relaxarea monetară deja vizibilă pe piața interbancară datorită excedentului de lichiditate.

Rata dobânzii de pe piața interbancară s-a situat la 5,7% în februarie, echivalentul a cinci reduceri de 0,25pp ale dobânzii de politică monetară.

Chiar dacă guvernul va majora cota principală a TVA anul viitor, ne asteptăm ca BNR să continue reducerea dobânzii cheie până la 4,5%, folosind în comunicarea deciziilor sale măsuri ale inflației excluzând modificările de taxe.

Reducerea ratelor dobânzilor va fi necesară pentru a preveni diminuarea peste așteptări a excedentului de cerere agregată, în cazul în care politica fiscală devine restrictivă.

Actualul guvernator, Mugur Isărescu, va fi probabil reales pentru al șaptelea mandat

BNR va continua politicile actuale și după alegerea unui nou Consiliu de Administrație în primăvara aceasta, în timp ce actualul guvernator, Mugur Isărescu, va fi probabil reales pentru al șaptelea mandat.

Deși leul s-a apreciat cu aproximativ 15% în termeni reali față de finalul anului 2019, credem că mutarea cursului EUR-RON în intervalul 5,00-5,10 se va produce abia în anul 2025, din cauza calendarului electoral încărcat din acest an.

Estimăm o creștere economică de 2,7% anul acesta, dat fiind faptul că o creștere de 2,5% este percepută ca un minim necesar pentru realegere.

În opinia noastră, principalele motoare de creștere vor fi politica fiscală laxă, creșterea rapidă a salariului real, investițiile în infrastructură și cererea externă mai puternică din S2 2024.

Cererea de export reprezintă cel mai mare risc la adresa prognozei noastre

Cererea de export reprezintă cel mai mare risc la adresa prognozei noastre. Consumul privat va ramâne probabil puternic deoarece viitoarele creșteri ale impozitelor care l-ar putea afecta nu sunt menționate în spațiul public.

Proiectele de construcții ar putea fi favorizate de ieftinirea creditelor și intrările mari de fonduri europene, iar investițiile în mijloace fixe și-ar putea reveni dacă exporturile către zona euro vor accelera.

Pentru anul 2025, raportul estimează o creștere a PIB de numai 1,9%, deoarece consumul privat ar putea să crească doar cu 1,3% din cauza majorărilor impozitelor.

În funcție de structura măsurilor fiscale, construcțiile private și serviciile ar putea fi, de asemenea, afectate.

Anul acesta, principalul motor de creștere va fi cererea internă, exporturile urmând să joace un rol mai important în 2025.

Ce mai arată autorii documentului:

• Politicienii români au decis organizarea alegerilor pentru administrațiile locale și a celor pentru Parlamentul European (PE) pe data de 9 iunie, în pofida unei hotărâri din anul 2012 a Curții Constituționale, arată economiștii UniCredit.

• Astfel, coaliția de guvernare formată din Partidul Social Democrat (PSD) și Partidul Național Liberal (PNL) speră ca actualii primari și membri ai consiliilor locale și județene, motivați de perspectiva realegerii, să îmbunătățească rezultatele partidelor proprii la alegerile europarlamentare și să contrabalanseze votul de protest care, de obicei, favorizează partidele mici.

• Alegerile prezidențiale ar putea fi organizate mai devreme de luna noiembrie, probabil în septembrie. Astfel, Președintele Klaus Iohannis ar avea posibilitatea să candideze pentru o poziție în cadrul UE, dacă planul de a deveni următorul Secretar General al NATO eșuează. Alegerile parlamentare vor fi organizate, probabil, conform planului, după 6 decembrie.

• Deși calendarul electoral este încărcat, este foarte probabil ca viitorul guvern să includă PSD și PNL, pentru care intențiile de vot sunt de 28-30%, respectiv 15-25%. Redistribuirea le-ar asigura o majoritate simplă. Cele două partide vor candida pe o listă comună la alegerile europarlamentare, însă nu și la toate alegerile locale.

• UDMR ar putea face parte din următorul guvern pentru a fi asigurată majoritatea parlamentară în cazul în care rezultatele PSD și PNL la alegeri vor fi sub așteptări. Alte trei partide ar putea să intre în Parlament, respectiv coaliția de centru-dreapta “Dreapta Unită” (DU, pentru care intențiile de vot sunt de 12-20%) și două partide naționaliste, populiste și eurosceptice: Alianța pentru Unitatea Românilor (AUR), cu intenții de vot de 10-20%, care pledează pentru unirea cu Republica Moldova, și partidul pro-rus SOS România, cu intenții de vot de 4-10% (pragul este de 5%).