Problemele digestive care apar și trec pot fi semn de boli inflamatorii intestinale. „Evoluția este foarte imprevizibilă”

Durerile abdominale care revin în episoade, modificările de tranzit, mai ales dacă sunt însoțite și de scădere în greutate, nu ar trebui trecute cu vederea. În bolile inflamatorii intestinale, simptomele pot apărea în puseuri, apoi se pot atenua pentru câteva zile sau săptămâni, ceea ce face ca mulți pacienți să amâne consultul. Dr. Andrei Câmpean, medic specialist gastroenterolog în cadrul Centrului dedicat Pacienților cu Boli Inflamatorii Intestinale din Târgu Mureș, explică de ce diagnosticul se aseamănă cu un puzzle, cum pot ajuta investigațiile moderne și ce rol are identificarea predispoziției genetice în scurtarea timpului până la diagnostic.

Bolile inflamatorii intestinale sunt afecțiuni cronice, complexe, cu evoluție în pusee și, în mult cazuri, traseul până la diagnostic este unul lung. Inflamația se instalează la nivelul tubului digestiv, dar poate afecta întreg organismul. „Bolile inflamatorii intestinale sunt afecțiuni cronice complexe, cu o evoluție foarte imprevizibilă și un impact major asupra calității vieții pacienților“, explică medicul gastroenterolog Andrei Câmpean.

În această categorie intră două mari afecțiuni: boala Crohn și rectocolita ulcero-hemoragică. Deși pot avea simptome asemănătoare, se manifestă la niveluri diferite ale aparatului digestiv și au evoluție diferită. „Rectocolita ulcero-hemoragică afectează mai ales colonul, iar boala Crohn poate afecta întreg sistemul digestiv: cavitatea bucală, esofagul, stomacul, intestinul subțire și colonul“, precizează medicul.

Simptomele care pot fi ușor ignorate

Una dintre dificultățile cu care se confruntă pacienții cu boli inflamatorii intestinale este că debutul nu este întotdeauna foarte evident. Pacientul poate avea o perioadă cu dureri abdominale și mai multe scaune lichide pe zi, apoi simptomele se pot reduce aparent. Tocmai această evoluție în puseuri îi face pe mulți să creadă că problema a trecut sau să o asocieze cu modificări în alimentație ori cu o perioadă stresantă.

În boala Crohn, medicul vorbește despre o triadă importantă: durere abdominală, diaree cronică și scădere în greutate. Diareea poate însemna cinci, șase sau chiar zece scaune lichide pe zi. În rectocolita ulcero-hemoragică, scaunele diareice sunt frecvent însoțite de sânge sau mucus. „De multe ori, pacientul întârzie prezentarea la medic, mai ales dacă este vorba despre diaree fără sânge. Se gândește că a mâncat ceva sau că este o problemă trecătoare“, spune dr. Câmpean.

Un alt semn important este atunci când modificările de tranzit persistă. Dacă diareea nu trece cu măsuri obișnuite, dacă analizele de scaun nu arată o infecție bacteriană, fungică sau parazitară, iar pacientul este tânăr, suspiciunea de boală inflamatorie intestinală devine mai importantă.

Automedicația poate complica situația

Când se confruntă cu diaree, mulți pacienți caută soluții rapide. Medicul atrage însă atenția că unele tratamente simptomatice, mai ales anumite antidiareice, pot face mai mult rău decât bine atunci când există o boală inflamatorie intestinală activă. „Antidiareicele pot face situația mult mai greu de gestionat și pot duce până la complicații. Vorbim mai ales despre antidiareicele opioide“, avertizează dr. Câmpean.

Medicul face diferența între sărurile de rehidratare sau produsele pe bază de diosmectită, folosite frecvent în episoadele digestive ușoare, și antidiareicele care încetinesc puternic tranzitul intestinal. Într-o inflamație severă, acestea din urmă pot agrava evoluția și pot duce la situații de urgență, cu dureri abdominale intense, febră, nevoie de antibiotice, corticoterapie intravenoasă și, în cazuri grave, intervenție chirurgicală de urgență.

Anemia poate fi, de asemenea, un indiciu. În boala Crohn poate apărea prin malabsorbție, adică prin absorbția deficitară a nutrienților, iar în rectocolita ulcero-hemoragică – prin pierderile repetate de sânge în scaun.

Diagnosticul nu se pune doar după simptome

Bolile inflamatorii intestinale nu se diagnostichează după un singur puseu simptomatic. Nu este suficient ca pacientul să aibă dureri abdominale sau diaree pentru a primi diagnosticul. Drumul până la confirmare poate include analize de sânge, teste din scaun, colonoscopie, endoscopie, biopsii și examinare anatomopatologică. „Diagnosticul nu poate fi pus de azi pe mâine. Este ca un puzzle: trebuie corelate simptomele cu examenul clinic, cu analizele, cu investigațiile endoscopice și cu biopsiile“, explică gastroenterologul.

O analiză utilă este calprotectina fecală, un marker al inflamației intestinale. Valori crescute pot sugera că există inflamație la nivelul tractului digestiv, dar testul nu face diferența între boala Crohn și rectocolita ulcero-hemoragică. De aceea, endoscopia și biopsia rămân esențiale.

Prin intermediul colonoscopiei, medicul poate vedea direct mucoasa colonului și poate observa tiparul inflamației. Biopsiile prelevate din zonele afectate sunt apoi analizate în laboratorul de anatomie patologică. Ulterior, prin corelarea tuturor acestor elemente se poate ajunge la un diagnostic clar.

Abordarea multidisciplinară este esențială

Deși sunt numite boli intestinale, aceste afecțiuni nu rămân întotdeauna limitate la intestine. Pot avea manifestări extraintestinale, adică pot afecta și alte organe sau sisteme. „Sunt boli sistemice, care afectează tot organismul. Pot afecta sistemul osos, afecta ochii, pielea, articulațiile“, spune dr. Câmpean.

Din acest motiv, pacientul are nevoie uneori nu doar de gastroenterolog, ci și de oftalmolog, reumatolog, dermatolog, imagist sau chirurg. Într-un centru dedicat bolilor inflamatorii intestinale, aceste specialități pot lucra împreună, ceea ce scurtează traseul pacientului și reduce riscul ca investigațiile să fie făcute separat, în locuri diferite.

MedLife a dezvoltat un centru integrat pentru bolile inflamatorii intestinale, în care pacienții pot avea acces la gastroenterologie, endoscopie performantă, imagistică, analize și consulturi interdisciplinare. „La Centrul dedicat Pacienților cu Boli Inflamatorii Intestinale, încercăm să venim în sprijinul pacientului, să facilităm diagnosticul și să gestionăm aceste cazuri complexe sub același acoperiș“, explică medicul.

Cât de importantă este componenta genetică

Cauzele exacte ale bolilor inflamatorii intestinale nu sunt pe deplin cunoscute. Cercetările arată că apar prin interacțiunea dintre predispoziția genetică, sistemul imunitar, microbiom și factorii de mediu. Cu alte cuvinte, nu există o singură cauză, ci mai multe elemente care, împreună, pot crește riscul de boală.

„Printre factorii care contribuie la apariția bolilor inflamatorii intestinale se numără factori de mediu, dieta săracă în fibre, alimentația bogată în produse procesate, stresul, consumul de antibiotice și chiar igiena exagerată, prin lipsa expunerii barierei intestinale la antigeni în copilărie“, explică dr. Câmpean.

Riscul este mai mare la persoanele care au rude de gradul întâi cu boală Crohn sau rectocolită ulcero-hemoragică. Însă predispoziția genetică nu se reduce doar la istoricul familial evident. În ultimii ani, testele bazate pe scoruri poligenice pot estima riscul individual prin analizarea mai multor variații genetice care, cumulate, pot crește probabilitatea de apariție a unei boli.

În cadrul testului Longevity 100+ de la MedLife, bolile inflamatorii intestinale sunt incluse în lista afecțiunilor pentru care se poate evalua predispoziția genetică. Un scor poligenic crescut nu oferă certitudinea diagnosticului și nici nu spune că boala va apărea inevitabil. Rolul lui este acela de a crește nivelul de atenție al pacientului și de a grăbi prezentarea la gastroenterolog dacă apar simptome. „Aceste teste conștientizează pacientul. Dacă știe că are o predispoziție, se poate prezenta mai repede la specialist în cazul în care apar simptomele. Rezultatele testelor genetice ne pot ajuta pentru un diagnostic mai rapid“, spune dr. Câmpean.

Medicul subliniază că nu există metode garantate de prevenire a bolilor inflamatorii intestinale. Totuși, modificarea factorilor de mediu poate fi importantă: o dietă mai bogată în fibre, reducerea alimentelor ultraprocesate, limitarea excesului de zaharuri și grăsimi, folosirea responsabilă a antibioticelor și gestionarea stresului pot susține sănătatea intestinală.

Tratamentul început devreme poate preveni agravarea simptomelor

Tratamentul bolilor inflamatorii intestinale este individualizat. În formele ușoare sau moderate, medicii pot începe cu terapii de bază, cum sunt 5-aminosalicilații, apoi pot trece la corticoterapie, imunosupresoare sau terapii biologice, dacă boala nu este controlată suficient.

„Tratamentul este în trepte. Există strategia step-up, în care începi cu treapta inferioară și avansezi dacă nu funcționează, și strategia step-down, folosită în formele mai severe, când începi mai rapid cu o terapie superioară și scazi treptat“, explică dr. Câmpean.

În formele avansate, cu inflamație severă, medicii pot alege să înceapă mai devreme tratamente mai puternice, inclusiv terapii biologice, pentru a reda pacientului calitatea vieții de dinaintea debutului bolii. Diagnosticul precoce contează tocmai pentru că intervenția rapidă poate preveni progresia bolii. „Un tratament început la timp poate preveni agravarea și poate scădea probabilitatea ca pacientul să ajungă la terapie biologică“, spune medicul.

***

Citește și alte articole informative, pe subiecte medicale, în secțiunea Facem România bine.

Acest articol este susținut de MedLife, cea mai mare rețea de servicii medicale private din România și face parte dintr-un demers amplu de informare și educare, dedicat prevenției și unui stil de viață sănătos, pe termen lung.

La MedLife, sănătatea este abordată cu atenție și responsabilitate, pornind de la nevoile reale ale fiecărui pacient. Deciziile medicale se bazează pe evaluări complexe, susținute de echipe multidisciplinare de medici buni și tehnologii de ultimă generație. Prin soluții moderne de diagnostic și tratament și, mai nou, prin expertiza în genomică și posibilitatea de identificare timpurie a riscurilor pentru boli comune sau asociate stilului de viață, MedLife își propune să ajute oamenii să aibă mai multă grijă de sănătatea lor.

Obiectivul este clar: prevenția activă și intervenția la timp, înainte ca problemele de sănătate să afecteze echilibrul și calitatea vieții. Pentru că sănătatea înseamnă mai mult decât absența bolii. Înseamnă energie, mobilitate și echilibru, la orice vârstă. MedLife investește constant în soluții care susțin o stare de sănătate durabilă și contribuie la o viață trăită bine, nu doar astăzi, ci pe termen lung.

Mai multe informații despre serviciile disponibile pot fi găsite pe https://www.medlife.ro/.

Articol susținut de MedLife