Procurorul Cristian Panait a fost impins sa se sinucida
Evolutia cazului Tarau-Lele-Panait a dovedit meschinaria unui sistem din care fac parte inca personaje care nu au trecut inca de mentalitatea unui simplu militian de Bucuresti, smecheras cu relatii, servil, dar pus pe capatuiala. Dar a mai dovedit ceva. Ca anumiti politicieni sunt in stare sa calce pe cadavre, sa lase manjita onoarea unui om si a unei institutii doar de dragul unei sume de bani.
Vom dovedi in cele ce urmeaza toate aceste acuzatii, cu speranta ca persoanele incriminate aici nu se vor mai ascunde la nesfarsit sub roba sau in spatele unei sigle de partid. Poate a venit timpul ca procurorul Cristian Panait sa nu mai fie considerat un eretic. Ci victima unei masinatiuni politice diabolice.
Totul a inceput cand Tarau senior a devenit prefect de Bihor, platindu-si regulat „taxa de protectie” la PSD. Fiul sau, Adrian Tarau, creierul operatiunilor ilegale cu carburanti din Bihor a intrat si el repede in PSD pentru a calca pe urmele tatalui. Dar planurile de viitor ale familiei au fost demolate de un procuror, Alexandru Lele, care a depistat ilegalitatile familiei.
L-a si arestat pe junior. Din acel moment insa, magistratul s-a condamnat singur si a devenit tinta unei campanii care s-a finalizat cativa ani mai tarziu cu excluderea sa din Ministerul Public, moartea unui procuror si fuga spectacu-loasa a lui Adrian Tarau in Statele Unite ale Americii.
In acest caz complex, cateva nume si declaratii trebuie retinute de la bun inceput. Ele constituie esenta. Numai prin ele putem vedea acum, dupa doi ani de la inmormantarea dosarului, ca toate actiunile au fost premeditate. Primul nume este al procurorului Alexandru Lele, alungat din Parchet pentru instrumentarea cazului si aresta-rea lui Tarau.
Iata ce spunea in anul 2002 procurorul Lele despre cazul mafiotului Tarau: „In acte se vede imixtiunea primului ministru” (n.red. Adrian Nastase). Primul ministru, Adrian Nastase, despre arestarea lui Adrian Tarau: „Nu cred in arestarea de vineri!” (n.red. adica in arestarea lui Adrian Tarau).
Tarau despre anchetatori: „Ma voi razbuna pana la ultimul!” Singurul care a tacut a fost procurorul Panait. A tacut de tot!
De fapt, documentele din care publica ziarul nostru in premiera demonstreaza ca procurorul Ilie Piciorus, seful ierarhic al lui Panait l-a impins pe acesta din urma sa investigheze o „comanda politica”. Piciorus, din documentele pe care le publicam, stia ca procurorul Lele este nevinovat si ca Tarau, sponsor al PSD, este artizanul afacerilor ilegale cu petrol in Bihor.
Piciorus, dar si Adrian Nastase sunt autorii morali ai asasinatului psihologic caruia i-a cazut victima Panait.
ZIUA va depune acest caz pe masa instantei morale a Consiliului Superior al Magistraturii caruia ii vom inmana oficial aceste documente inedite. Este momen-tul ca ministrul Justitiei Monica Macovei sa ordone o ancheta despre circumstantele mortii lui Panait.
Socul procurorului
Cand procurorul Cristian Panait a sunat, pe data de 27 martie 2002, la usa procurorului Alexandru Lele cu scopul de a-i perchezitiona domiciliul, era deja incordat. Aceasta stare era urmarea studierii dosarului „Lele-Tarau”.
Spera insa ca sefii sai de la Bucuresti, in special procurorul-sef Piciorus, aveau indicii temeinice ca Lele incalcase legea, iar perchezitia urma sa-si dovedeasca necesitatea in ciuda procedurii extraordinare. Pana atunci nici un procuror sef de sectie, asa cum era Lele, nu mai fusese supus unei asemenea experiente.
In scurt timp insa, Panait a realizat ca este victima unui scenariu laborios, a unei infractiuni ordonate de sus. A inceput sa vorbeasca la telefon, s-a fastacit, a iesit din casa, a vorbit cu superiorii, a incercat sa abuzeze de functia sa pentru a scoate presa din scena si pana la urma s-a retras cu coada intre picioare in vazut intregii natiuni.
Lele l-a infrant atunci pe Panait doar pentru ca acesta din urma si-a pastrat demnitatea si nu a achiesat la masinatiunile pe care adversarii lui Lele le urmareau prin ancheta lui. Doua zile mai tarziu, Panait a implinit 29 de ani. A cerut imediat scoaterea lui Lele de sub urmarirea penala. Propunerea i-a fost respinsa. Dupa cateva zile, pe 10 aprilie 2002, Panait s-a sinucis!
Ce aflase Panait inainte de a-si pune capat zilelor? Astazi suntem in masura sa va spunem cu precizie ca Panait stia ca Lele este nevinovat chiar inainte de a ordona perchezitia, dar a incercat sa faca pe plac sefilor sai. Pana la un punct.
Socul lui Panait poarta doua seturi de numere de identificare: S/II/232 si 0201/2002. Ambele sunt lucrari, una cu caracter informativ, cealalta penala, care vizau afaceri necurate de peste 11 milioane de dolari infaptuite de membri marcanti ai PSD Bihor: ex-prefectul Aurel Tarau, fiul acestuia, Adrian Nicolae Tarau, si alti cativa afaceristi.
Ambele ii fusesera ascunse de sefii sai care il asmutisera impotriva lui Lele. Ambele au fost demarate in 1999, adica cu trei ani inainte ca Panait sa descinda in casa procurorului oradean.
Cand procurorul Lele i-a atras atentia asupra jocului la care se expune, cand i-a adus la cunostina dovezile pe care le avea, Panait a cedat. In documentele mai sus mentionate a descoperit fraude imense, complici cu greutate si presiuni extraordinare la care nu ar fi putut rezista. Panait nu s-a sinucis. Si-a facut sepuku. A ales calea onoarei.
Era oricum singura scapare pentru un om cu constiinta.
S/II/232 – documentul tradarii lui Piciorus
Fara a deconspira, in mod public, sursa si institutia care a stiut de mafia bihoreana, citam cateva pasaje dintr-un raport oficial, S/II/232 pe care il putem punem la dispozitia organelor competente, din care reiese fara dubiu ca sefii lui Panait stiau ca procurorul Lele este nevinovat, dar l-au asmutit pe Panait asupra acestuia: „Pentru documentarea analizei (n.
red – este vorba despre afacerile in domeniul petrolului ale familiei Tarau si ale acolitilor acestora) au fost solicitate informatii de la Registrul Comertului, banci, vama, institutii financiar-fiscale si, de asemenea, a fost consultata si baza de date a Oficiului, informatiile fiind solicitate incepand cu data de 22.04.1999″.
Dupa ce Panait s-a strivit de caldaram, un alt document oficial venea sa intareasca ideea ca toate ilegalitatile familiei Tarau au fost pitite si numai moartea unui procuror le putea dezlega: „In cursul lunii iunie 2002, Directia Cercetari Penale din cadrul IGP ne-a sesizat cu privire la dosarul de urmarire penala nr.
0201/2002 fata de invinuitii Tarau Nicolae Adrian, Jurjut Mircea Adrian si Pocse Mirea Liviu cercetati pentru savarsirea unor fapte care au constat in aceea ca, in perioada ianuarie – aprilie 1998, in baza unor intelegeri prealabile au folosit in vama Halmeu documente false de transport si de calitate a marfurilor importate”.
In afara celor doua documente exista si altele, oficiale, intocmite de procurorul Lele cu ocazia anchetarii capilor PSD din Bihor.
Dupa cum se poate observa, atat Politia, cat si celelalte organe abilitate sa combata infractiunile economice au declansat urmarirea penala, deci o faza terminala a procesului de investigatie judiciara, abia dupa ce Panait a murit. Deci probele, indiciile, faptele, conturile si masinatiunile mafiei bihorene erau de mult indosariate de oamenii legii, cu stiinta mai marilor vremii.
Documentele aflate in posesia ZIUA dovedesc cu prisosinta ca in momentul in care procurorul Cristian Panait s-a aruncat de la balcon, dupa ce i-a fost respinsa propunerea de scoatere de sub urmarire penala a lui Lele, sefii sai aveau toate indiciile ca Lele este nevinovat, Panait si-a facut treaba, dar dispozitiile politice de anchetare si scoatere din sistem a celor doi trebuiau duse la
indeplinire.
Documentul intitulat „Informare cu privire la actiunile de spalare a banilor efectuate de catre Tarau Mircea Nicolae, Tarau Ioana Adela, Pocse Mircea Liviu, Jurjut Mircea Adrian, Raynak Ambro Zoltan, Vicas Florin si Mercea Viorel, prin intermediul mai multor societati comerciale, printre care BASTIA OIL SRL, ANTON OIL si CASH INVEST SRL”, contine 65 de pagini de dovezi irefutabile cu privire
la tranzactii ilegale de carburanti, rulajele prin banci a banilor murdari, spalarea acestora si toate numele persoanelor implicate in aceste ilegalitati. Existenta unei investigatii amanuntite despre familia PSD-ista a lui Tarau era cunoscuta la nivelul Parchetului General cu mult timp inainte de perchezitia ordonata la Lele.
Intrebarea este de ce Piciorus i-a refuzat lui Panait o iesire onorabila? De ce l-a lasat sa se faca de ras in fata camerelor de luat vederi, in ciuda faptului ca era cunoscuta nevinovatia lui Lele? Dar cea mai mare magarie la care puteau apela a fost acea expertiza psihiatrica post-mortem. L-au scos nebun, pentru ca a incercat sa fie cinstit.
Poate au dreptate: doar nebunii mai pot fi cinstiti in Justitia romana.
Adrian Nastase va trebui sa raspunda de ce s-a implicat in cazul Tarau
Anchetarea lui Tarau, spalarea de bani, sponsorizarea PSD din afacerile ilegale cu carburanti, dubla eliberare a lui Adrian Tarau si fuga acestuia din tara cu ajutorul autoritatilor romane trebuie lamurite. Pentru a restabili onoarea a doi magistrati si a unei institutii. Dar si pentru a-i pedepsi pe cei care s-au amestecat nepermis intr-o investigatie.
Fostul premier Adrian Nastase si magistratul Ilie Piciorus sunt personajele care pot da detalii despre dedesubturile politice ale dosarului Lele-Tarau-Panait.
Cand procurorul Alexandru Lele l-a acuzat oficial pe Adrian Nastase ca l-a eliberat ilegal pe Tarau din inchisoare, fostul premier nu a reactionat. A tacut chitic. La fel si Procurorul General de atunci, Joita Tanase. Magistratul Piciorus a intrat insa in scena imediat si a orchestrat compromiterea lui Lele.
In ciuda faptului ca pe biroul sau zaceau urmatoarele detalii despre afacerile cu petrol din Bihor ale familiei Tarau: „La nivelul anului 2000, comparand sumele care au reprezentat operatiuni strict comerciale (aproximativ 19 miliarde de lei) cu cifra de afaceri declarata organelor fiscale (aproximativ 6,1 miliarde de lei) rezulta faptul ca, reprezentantul legal al societatii din acea perioada,
Tarau Adrian Nicolae, (n.red este vorba doar despre una dintre cele sapte societati ale mafiotului Tarau) a redus cu buna stiinta rezultatele financiare ale firmei in vederea diminuarii taxelor si impozitelor datorate bugetului statului”.
Unde s-au dus acesti bani? La PSD. A afirmat-o un membru al acestui partid dupa o conferinta a PSD Bihor din anul 2002. Deputatul PSD Mihai Bar spunea la acea vreme ca fostul prefect Aurel Tarau a vrut sa cumpere, in anul 2000, loc eligibil pe listele de candidati la Parlament, promitand donatii, in contul PSD, cifrate intre 1,5 si doua miliarde de lei.
Intr-un interviu, Mihai Bar a apreciat ca postul de prefect ocupat timp de un an de Aurel Tarau ar fi facut obiectul unei tranzactii similare, dar care ar fi costat „chiar mult mai mult”. Iata ce declara Bar pentru ziarul Adevarul despre banii negri ai familiei Tarau:
„Inainte de alegerile din 2000, Serac (n.red fostul prefect PSD de Bihor) mi-a propus sa-i dau lui Adrian Tarau un loc eligibil pe listele PDSR Bihor pentru Camera Deputatilor, in schimbul unei contributii de 1,5 miliarde de lei la campania electorala. Cand am refuzat, Serac a venit cu o noua varianta. Sa-l pun pe el pe lista si imi da la campanie 2 miliarde de lei”, a declarat atunci Bar.
Sursa banilor
Cu toate ca pare incredibil, in mod oficial Aurel Tarau nu a recunoscut niciodata ca a sponsorizat PSD-ul cu mai mult de 100 de milioane de lei care ar proveni din vanzarea casei parintesti. Parea ca este devotat trup si suflet partidului. Dar familia Tarau avea foarte multi bani negri si prea putin, case parintesti ca sa ii poata disimula.
Astfel, organele de ancheta raportau, dupa ce procurorul Lele dovedise o frauda de 11 milioane de dolari facuta de Tarau&Co., urmatoarele: „In urma cercetarilor efectuate de organele de Politie a rezultat ca benzina a fost distribuita si altor firme (n.red.
este vorba despre un import ilegal de benzina de avion) care la randul lor au comercializat-o mai departe, catre SC ANDAGUD COM SRL, administrator Ilie Cristi Marius – arestat in alta cauza, SC ROLEXAN IMPERX SRL, administrata de Sumalan Gheorghe Marcel, SC COSVIC EXIM SRL, SC CRISTOPH INVEST, SC OCTARIN EXIM, SC GINGISHAN COM SERV, SC PASIEST PREST, SC CLAROD EXIM, SC FALCLAR EXIM, SC C.IN.C.
NOVA COM, SC CASH INVEST, administrata de Vicas Florin, SC CALISOR IMPEX, SC ANTOL OIL si SC BASTIA OIL, administrata de Tarau Nicolae Adrian.
Cu complicitatea lui Tarau Nicolae Adrian si Vicas Florin au mai fost comercializate si importate cantitati de produse petroliere prin intermediul SC TERRAVEST PANZIO SRL care la randul sau a livrat marfa catre SC CASH INVEST, SC ANDAGUD, SC TRANSOIL, SC CONIMAR COMPANY, SC GARDIANA IMPORT EXPORT, SC SIMOROL IMPEX, SC TI-NU OIL, SC S.A.O.
, SC ALISRAMO PRODCOM si catre societatile comerciale bucurestene SADIDOR EXIM, STANDARD INVEST si VANEV COM care nu figureaza inmatriculate in evidentele Registrului Comertului. Toate aceste firme au comercializat benzina substituita, eludand astfel plata accizelor aferente.
Tot in urma cercetarilor efectuate a rezultat ca, sumele de bani care ar fi trebuit sa provina din vanzarea a 952,7 tone de benzina importata de SC LUCMIR IMPEX de la partenerul slovac, si vanduta firmei AIR SERVICE SRL (societate inexistenta) erau de fapt de la Pocse Mircea si Jurjut Mircea Adrian, bani care au fost depusi in perioada 23.01-16.03.1998 in contul firmei LUCMIR IMPEX SRL. (…
) Imputernicitii a dispune de conturi sunt asociatii Pocse Ileana Lucia, Pocse Mircea si Tarau Adrian.”
Miscarile financiare din conturile lui Tarau
Conform documentelor noastre, tranzactiile dubioase din conturile lui Adrian Tarau au ajuns sub ochii lui Piciorus, dar acesta nu a miscat nici un deget pentru a-l deferi Justitiei, ba mai mult i-a ordonat lui Panait sa-l „lege” pe cel care a avut curajul sa expuna mafia bihoreana a petrolului.
„In a doua jumatate a anului 1999, Tarau Adrian isi alimenteaza conturile personale in ROL si USD deschise in evidentele West Bank cu 1,4 miliarde de lei si 62.780 dolari americani. Leii ii schimba in USD si impreuna cu sumele depuse in numerar, in USD (total de 150.000 USD), ii transfera in SUA. Din cei 150.000 USD, 133.086 USD au fost transferati in favoarea firmei A.M.I.
BASTIA LLC, New York, cu motivatia „investitie directa de capital in SUA”. Este posibil ca aceasta societate straina sa-i apartina, avand in vedere faptul ca in tara, in anul 2000, acesta a preluat de la Bodea Adrian Sorin firma BASTIA OIL SRL, societate pe care a cesionat-o la 06.02.2001 in favoarea lui Sandu Luca Nicolae.
De asemenea, in spijinul acestei afirmatii vine si faptul ca, in momentul in care s-a declansat scandalul mediatic privind afacerile ilicite cu benzina conduse de el impreuna cu mai multi cetateni romani, a fugit in SUA. Suma de 150.000 USD transferata la extern ar putea reprezenta o parte din contravaloarea benzinei comercializate la negru prin intermediul SC BASTIA OIL SRL.
Important de mentionat este si faptul ca in anul 1999, Mercea Viorel, acelasi cetatean care la 23.04.2002 a devenit administratorul SC BASTIA OIL SRL, a efectuat mai multe depuneri in numerar de dolari americani, in contul personal al lui Tarau Adrian, ceea ce ne arata ca acestia nu numai ca se cunosteau, dar Tarau Adrian avea si incredere in el.
Dupa data de 06.02.2001, Tarau Adrian si-a cesionat partile sociale detinute la BASTIA OIL SRL in favoarea lui Sandu Duca Nicolae, iar pana la data de 23.04.2002, Ranyak Ambro Zoltan a detinut functia de administrator.
Calitatea de imputerniciti pe conturile BASTIA OIL SRL au avut-o rand pe rand Jurjut Mircea Adrian, Tarau Adrian Nicolae si Ioana Adela, Ranyak Ambro Zoltan si Mercea Viorel, ceea ce ne indica faptul ca, desi activitatea firmei este condusa de alti cetateni, acestia fac parte din cercul de persoane de incredere ale lui Tarau Adrian.
Ranyak Ambro Zoltan, in perioada 1998-februarie 2000 a avut calitatea de asociat al SC CASH INVEST SRL, iar dupa aceasta data firma a fost cesionata in favoarea lui Vicas Florin, alt partener de afaceri al lui Tarau Adrian.
Asa cum am prezentat in analiza, prin intermediul SC CASH INVEST SRL, Tarau Adrian Nicolae, impreuna cu celelalte persoane, a reusit obtinerea de documente justificative pentru o parte din sumele obtinute la negru din vanzarea ilicita a benzinei si in acelasi timp, prin intermediul acestei firme s-a reusit vanzarea dispersata catre un numar foarte mare de societati comerciale a benzinei, dintre
care unele s-au dovedit ca functionau pe principiul firmelor fantoma. (…)
Din analiza comparata a miscarilor inregistrate in conturile personale ale sotilor Tarau s-a constatat ca 288.350 de dolari au fost transferati in SUA in favoarea A.M.I BASTIA LLC, in New York, cu titlul de investitie directa de capital in SUA. Este posibil ca o alta parte din sumele obtinute de Tarau Adrian din comercializarea ilicita de combustibili (n.red.
– procurorul Lele avea probe ca este vorba de 11 milioane de dolari) sa fi fost dirijata catre contul personal al sotiei, de unde a fost transferata in SUA, tara in care acestia au fugit dupa declansarea scandalului din mass-media si dupa ce organele judiciare au declansat urmarirea penala”.
Asta a stiut Piciorus inainte ca Panait sa moara.
Adrian Nastase, Joita Tanase, Ilie Piciorus, Rodica Stanoiu, dar si multe alte personaje politice stiau ca Tarau era un mafiot, dar au decis sa-l scoata din tara, sa-l mazileasca pe anchetatorul sau, procurorul Alexandru Lele, si sa-l distruga psihic pe magistratul Cristian Panait. Si asta pentru un pumn de arginti.